Indicele de relevanță al băncilor are pentru România un scor de 73,4%, cu aproape 2 procente sub media globală, de 75,1%, spune un studiu EY. Scandalurile din industria bancară au erodat încrederea în bănci, iar în viitor relevanța acestora ar urma să scadă încă și mai mult, dată fiind apariția unor servicii alternative la cele bancare tradiționale, spun autorii analizei.
Legătura băncilor tradiționale cu clienții devine fragilă, în contextul în care alternativele la industria bancară - mai ales în zona platformelor tehnologice – sunt tot mai relevante pentru categorii largi de consumatori. Acesta este contextul în care EY realizează un studiu privind relevanța băncilor. În cadrul sondajului derulat în rândul a 55.000 de consumatori în 32 de piețe, ca parte a studiului companiei de consultanță pentru anul 2016, România are o relevanță a băncilor de 73,4%, sub media de 75,1% a întregului exercițiu și cel mai mic din Europa, cu excepția Italiei.
Relevanța băncilor este încă și mai scăzută în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 34 de ani, respectiv de 71,8%. Importanța instituțiilor de credit este mai mică pentru românii cu venituri mici, în timp ce băncile sunt în proporție de 100% relevante pentru clienții cu venituri mai mari de 100.000 de dolari pe an, spune un comunicat al EY remis redacției.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
De asemenea, se înregistrează o diferență considerabilă între românii cu un nivel scăzut al educației – relevanță de 57,3% pentru persoanele care nu au absolvit liceul – și cei cu educație superioară – relevanță de 77,1% pentru absolvenții de facultate. Cu toate acestea, indicele relevanței scade abrupt pentru românii cu studii post-universitare, care consideră băncile ca fiind relevante doar în proporție de 71,7%.
La nivel global, angajamentul consumatorilor față de bănci scade, în timp ce crește interesul pentru alternativele bancare, spune," spune Aurelia Costache, Financial Services Advisory Leader EY România.
Care sunt factorii care amenință relevanța băncilor? Studiul enumeră patru: schimbările rapide în rândul preferințelor și așteptărilor clienților, creșterea produselor FinTech ușor de utilizat și a alternativelor la serviciile bancare tradiționale, provocările cu care se confruntă băncile în a ține pasul cu cererea consumatorilor pentru servicii digitale și de a oferi informații ușor accesibile și produse personalizate, precum și scandalurile din industria bancară, care au erodat încrederea în bănci.
În cazul României, băncile „sunt sub așteptările clienților în planificarea de viitoare produse și în privința mix-ului curent de produse deținute.” Astfel, consumatorii ar lua mai degrabă în considerare în viitor un furnizor netradițional pentru cele mai multe produse financiare, pe măsură ce băncile devin tot mai puțin relevante în ofertele lor de produse bancare.
Mulți români deja au făcut acești pași pe segmentul asigurărilor, al cardurilor preplătite reîncărcabile și conturile de investiții. Prin contrast, băncile rămân puternice în ceea ce privește conturile de economii, creditele ipotecare și conturile curente.