Ministerul Finanțelor a împrumutat azi, prin vânzarea de titluri de stat, 398 milioane de lei, la dobândă în creștere semnificativă, suma fiind mai puțin de jumătate față de cele 900 de milioane de lei, cât a anunțat statul că vrea să atragă de la bănci și investitori prin cele două licitații derulate azi. Investitorii sunt reticenți din cauza incertitudinilor privind măsurile fiscale adoptate de Guvern, cum ar fi taxa pe active bancare sau taxele pe afaceri în domenii ca telecom și energie, dar și din cauza modului în care acestea ar putea afecta evoluția economiei în acest an.
Finanțele au programat pentru joi două licitații, vizând să obțină 500 de milioane de lei prin vânzarea de titluri de stat pe 12 luni și 400 de milioane de lei prin vânzarea de obligațiuni pe 10 ani.
Ofertele pentru titlurile pe 12 luni au totalizat 209,1 milioane de lei, mult sub așteptările Finanțelor și cu dobânzi cerute de bănci mai mari decât a fost dispus să acceprte statul, astfel încât au fost respinse în totalitate.
Pe de altă parte, Trezoreria a primit oferte de 593,4 milioane lei pentru titlurile de 10 ani, dar a acceptat 389,4 milioane, sub ținta anunțată de 400 de milioane.
Chiar și pentru suma aceasta mai mică, statul tot a fost nevoit să plătească o dobândă în creștere semntificativă. Astfel randamentul mediu s-a situat la 5,11%, față de 4,74% în decembrie, când statul s-a împrumutat cel mai recent la o maturitate similară, în timp ce cel maxim acceptat a ajuns la 5,17%, față de circa 5,05% în piața secundară. Ultima oară când această serie de titluri a fost scoasă în piață, în 17 decembrie anul trecut, statul s-a împrumutat la 4,74%, în condițiile în care a primit oferte de la bănci de peste trei ori prospectul de emisiune și a împrumutat, în cele din urmă, 538 de milioane de lei.
Nici licitație de titluri în euro derulată miercuri nu s-a bucurat de prea mult succes. Ministerul a luat doar 83,5 milioane de euro din cele propuse, la un randament de aproape 1%. Statul are de rambursat băncilor titluri de aproape 930 de milioane de euro la finele acestei luni.
Marți, statul a luat doar 250 de milioane de lei prin titluri scadente în iunie 2023, față de ținta de 400 de milioane de lei, tot la un randament în creștere, în condițiile în care investitorii n-au acoperit total prospectul.
În săptămâna anterioară a atras, printr-o altă licitație 246 de milioane de lei din cele 400 de milioane propuse în licitația de titluri scadente în aprilie 2026, pe o cerere, de asemenea, slabă.
Luna viitoare ajung la scadență titluri de aproape 6,5 miliarde de lei, februarie fiind luna cu vârful plată din primul trimestru.
Guvernul nu are încă un buget aprobat, de fapt nu a prezentat încă nici măcar proiectul de buget, astfel că Finanțele nu au putut prezenta un plan de împrumuturi pentru anul în curs. Fără un buget aprobat, Guvernul poate cheltui pe lună doar 1/12 din totalul cheltuielilor bugetare de anul trecut.
Ministerul Finanțelor vrea să împrumute în luna ianuarie 3,2 miliarde de lei, sumă ușor sub cea atrasă în prima lună a anului trecut.
BNR a ieșit săptămâna aceasta pentru a lua din excesul de lichiditate existent în piață după ce Trezoreria a făcut în ianuarie plăți mari. Astfel, BNR a luat 12,8 miliarde de lei de la bănci printr-o operațiune de atragere de depozite pe o săptămână, destinat absorbției de lichiditate. Mișcarea atrage leii din piață și protejează astfel cursul, mai puțini lei înseamnă că aceștia devin mai scumpi, într-o perioadă în care politica fiscală nepredictibilă a Guvernului a împins euro la un nivel record față de leu. Atragerea de lei de către BNR, deși sprijină leul, pune presiune pe dobânzi, un alt subiect sensibil. ROBOR la 3 luni a urcat luni după mai multe ședințe de scădere.
Operațiunile de atragere de depozite sunt tranzacții cu scadența prestabilită, destinate absorbției de lichiditate, în cadrul cărora BNR atrage depozite de la instituțiile de credit. Ultima operațiune de acest tip a fost făcută de BNR în urmă cu șase luni, la jumătatea anului trecut.
