Rezervele valutare la Banca Națională a României au scăzut în februarie la 41,88 miliarde de euro, față de 43,1 miliarde de euro în ianuarie.
Luna trecută au intrat 3,23 miliarde de euro, dintre care 2,5 miliarde de euro reprezentând o emisiune externă de obligațiuni ale Ministerului Finanțelor și au ieșit 4,46 miliarde de euro, dintre care circa 2,1 miliarde de dolari pentru plata unei emisiuni în dolari ajunsă la scadență. La sfârșitul lui 2021 rezerva valutară era la 40,47 miliarde de euro și a crescut în ianuarie ca urmare a unui împrumut în dolari și a unor intrări de fonduri europene din PNRR.
Finalul lunii februarie a fost unul tensionat pe piețele financiare, după ce Rusia a invadat Ucraina și a declanșat o creștere puternică a volatilității. Monedele din regiunea Europei Centrale și de Est s-au depreciat. Leul s-a menținut, însă, nemișcat la sub 4,95/euro, probabil și ca urmare a intervențiilor băncii centrale – după cum arată analiștii ING și BCR.
CITEȘTE ȘI Emanuel Poștoacă, Nordis Group: Oferim servicii complete, la cel mai înalt standard, pentru turiști, proprietari și investitoriEconomiștii estimează că BNR va permite doar o depreciere limitată a leului în acest an și se așteaptă ca moneda națională să fie cea mai puțin volatilă din regiune. Inflația importată pe canalul valutar este cea mai ridicată dintre țările comparabile și perspectivele pentru creșterea prețurilor sunt oricum îngrijorătoare pentru acest an – prețurile de consum sunt așteptate să crească cu aproape 10% în termeni anuali.
România are vulnerabilitatea unui deficit adânc de cont curent, care a sărit anul trecut de la 11 la 17 miliarde de euro și presează pe deprecierea monedei.
De asemenea, BNR are în continuare cea mai mică rată cheie din regiune, chiar dacă recent a majorat dobânda la 2,5%. Banca centrală s-a arătat îngrijorată de perspectivele unei economii în încetinire încă de dinainte de conflictul declanșat de Rusia, care este așteptat de analiști să ducă la scăderea perspectivelor economice în regiune.
BNR ar putea răspunde presiunilor de depreciere cu o creștere a ratelor pe termen scurt, care să meargă mai aproape de rata Lombard de 3,5%. Sistemul bancar pare să fie din nou în deficit de lichiditate, un indiciu fiind faptul că BNR nu a mai atras niciun leu la licitația săptămânală de sterilizare a lichidității, după ce în săptămâna precedentă adunase 5,1 miliarde de lei de la bănci.