Cel mai mare program de garanții de stat trebuia să dispară în acest an, spune Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din Banca Națională a României. Prima Casă a rămas în viață pentru că a apărut Legea privind darea în plată, care a bulversat piața imobiliară, explică Rădulescu, la un seminar pe teme bancare și de concurență derulat la Sinaia.
Guvernul a anunțat un nou plafon de 500 de milioane de lei pentru Prima Casă, bani necesari pentru a acoperi cererile de finanțare în programul Prima Casă. Românii au cumpărat aproape 200.000 de locuințe cu credite garantate de stat începând cu 2009, atrași de avansul de doar 5%.
“Nu a dispărut din cauza dării în plată. Vă asigur că dispărea anul acesta!”, a declarat Rădulescu despre programul Prima Casă.
Oficialul BNR spune că a avut discuții cu Ministerul Finanțelor din care a rezultat că statul nu va mai acorda garanții pentru acest program.
CITEȘTE ȘI Bancpost a redus avansul la creditele ipotecare BNR susținea, în timpul dezbaterilor parlamentare, că darea în plată ar duce la desființarea programului Prima Casă, în condițiile în care în formula votată inițial de Parlament erau eligibile la darea în plată toate creditele ipotecare aferente persoanelor fizice. Un amendament promovat de BNR a dus la excluderea explicită din lege a Prima Casă, un program considerat de succes de către banca centrală.
Începând cu 2009, statul a acordat garanții de 16,7 miliarde de lei pentru Prima Casă. Circa 60% din creditul pentru locuințe are în spate o garanție de stat. În caz de defalut, statul plătește garanția băncii creditoare.
Rădulescu remarcă faptul că riscurile generate de acest program sunt mici, în condițiile în care rata creditelor neperformante e de doar 0,3%.
El nu se așteaptă la o creștere a dobânzilor în perioada următoare, pentru că mediul internațional al dobânzilor rămâne unul scăzut.
“Dobânzile ar putea crește doar dacă presiunile inflaționiste de la noi ar crește”, spune Rădulescu. O sursă de creștere a presiunilor inflaționiste este creșterea salariilor peste nivelul productivității. Chiar dacă asistăm la acest lucru acum în România, evoluția salariilor nu are un caracter inflaționist puternic, declară Rădulescu.
România nu se află într-o situație similară celei din perioada 2007-2008, când deficitul balanței de plăți era unul foarte ridicat, după ani de creștere economică de 4-5%, chiar dacă contul curent s-a deteriorat în ultima perioadă, mai spune oficialul BNR.
CITEȘTE ȘI Curtea Constituțională dezbate pe 11 octombrie darea în plată; băncile au depus aproape 250 de sesizări O creștere cu două puncte procentuale a dobânzilor, cumulată cu o scădere a veniturilor de 6% ar duce la creșterea gradului de îndatorare cu 12 puncte procentuale a debitorilor Prima Casă, arată un studiu al BNR publicat anul trecut. Debitorii Prima Casă au deja un grad de îndatorare mai mare, la 42%, față de 38% pentru cei cu credite imobiliare standard, arată același studiu.
Dacă ratele depășesc 65% din venitul disponibil, atunci debitorul este unul supraîndatorat, consider bancherii, care au propus acest prag pentru Legea dării în plată în dezbaterile din Parlament.
Legea privind darea în plată, care permite debitorilor persoane fizice să cedeze locuința băncii, în schimbul ștergerii creditului, a determinat băncile să crească avansul la împrumuturile ipotecare standard. Unele instituții financiare au revenit asupra deciziilor de a crește avansul.
Aproape 4.000 de debittori au notificat băncile că vor să dea în plată, potrivit datelor raportate de BNR pentru 20 iulie.
