Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, spune că aplicarea legii dării în plată doar pentru persoanele fizice consumatori este un pas important înainte. Parlamentul mai trebuie să lămurească exact cui se aplică această lege și ce se întâmplă cu programul Prima Casă, care ar trebui exceptat din text.
Inițiatorul proiectului de lege privind darea în plată, deputatul liberal Daniel Zamfir, spune că a depus amendamente prin care să fie restrânsă aplicarea prevederilor doar la consumatori, nu la orice tip de persoană fizică.
Întrebat dacă acest lucru elimină sau diminuează suspiciunile că de lege vor beneficia speculatorii imobiliari, Olteanu spune că este un pas important înainte.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“Este un pas important înainte. Este o chestiune pe care am ridicat-o încă de la primele noastre intervenții. Trebuie să definim foarte bine care sunt beneficiarii acestei legi. Am propus dintr-un început să ne referim la persoana fizică consumator, nu la persoana fizică întreprinzător”, a declarat Olteanu, la un briefing de presă la BNR.
Anterior, oficialii băncii centrale au susținut că legea îi va ajuta, în special, pe cei cu credite de valori mari, care s-au împrumutat de la bănci pentru a construi ansambluri rezidențiale ori spații comerciale. Zamfir, în pozițiile publice luate, spune că amendamentul său vine să înlăture aceste speculații.
Pe de altă parte, legea mai are nevoie și de alte restricții, crede viceguvernatorul Olteanu.
“De asemenea, trebuie să definim foarte bine care este obiectul legii respective, ce înseamnă acel imobil care face obiectul legii dării în plată. Ar fi foarte bine să se refere doar la locuință”, spune oficialul BNR.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că legea “n-ar strica” dacă s-ar aplica doar pentru cei cu probleme sociale care au ipoteci pe locuințe.
CITEȘTE ȘI Isărescu: Dacă legea dării în plată se aplică doar debitorilor cu probleme sociale, n-ar strica Totodată, Olteanu arată că un efect al legii, în varianta adoptată inițial, este acela că stinge orice tip de obligații, inclusiv pe cele asumate de stat prin programul Prima Casă, ori statul și-a asumat obligația de garantare irevocabil tocmai pentru ca băncile să acorde credite în condiții speciale – marje mai mici de dobândă și un avans de doar 5%, față de 15-25% în cazul creditelor standard. Asta ar putea duce la închiderea programului.
“Unul dintre primele lucruri care trebuie făcut este exceptarea Prima Casă”, spune Olteanu.
Întrebat dacă darea în plată nu s-ar putea, totuși, aplica și la creditele Prima Casă, dar legislația să fie modificată pentru a permite statului să plătească garanția, Olteanu a răspuns că “este și asta aceasta o variantă”, dar că nu există motive ca debitorii Prima Casă să renunțe la credite.
“Din simulările pe care le-am făcut, nu mi-e clar că un beneficiar al programului Prima Casă să dea casa înapoi, tocmai pentru că beneficiază de niște condiții foarte avantajoase. Nu văd unde e motivația pentru a da în plată la Prima Casă (…) Important este să nu fie închis programul, din greșeală, prin stingerea garațieri statului”, a adăugat oficialul BNR.
Peste jumătate din creditele pentru locuințe din România, cu un sold de 52 de miliarde de lei în decembrie, au în spate o garanție de la stat, arată datele BNR. Programul, introdus în 2009, a adus două treimi din creșterea creditării imobiliare în ultimii ani.
Olteanu spune că un avans ridicat la credite va afecat în special tinerii, care nu au economisiri și nu vor putea să acceseze astfel credite.
