După un an 2020 în care efectul pandemiei COVID-19 a fost atenuat de facilitățile legislative, anul viitor va aduce o creștere a creditelor neperformante pe măsură ce moratoriile publice expiră și băncile vor face provizioane, care, alături de dobânzile mici, vor mânca profiturile, potrivit economiștilor agenției de rating Moody’s.
Chiar dacă sunt bine integrate în lanțurile de producție europene, economiile din Europa Centrală și de Est au suferit scăderi mai ușoare în 2020 decât celelalte țări din Uniunea Europeană și sunt așteptate să aibă o recuperare mai rapidă în 2021. Dar criza va săpa la performanța sistemului bancar, care a fost mai profitabil în comparație cu cel din Vest în ultimii ani, arată o analiză a Moody’s, care oferă o perspectivă negativă pentru întregul sector bancar european.
“Rentabilitatea va scădea sub nivelurile istorice, întrucât băncile se confruntă cu rate ale dobânzii mai mici, o creștere mai lentă a creditelor și cu provizioane ridicate”, arată Moody’s.
Condițiile economice deteriorate vor încetini creșterea rapidă a împrumuturilor și limitează capacitatea debitorilor de a-și rambursa datoriile, ducând la o performanță mai slabă a creditului. Totodată, anul viitor expiră moratoriile publice la plata ratelor, ceea ce va duce la creșterea creditelor neperformante, notează agenția de rating.
În cazul Ungariei, moratoriul dat inițial pentru toți clienții băncilor până la finele anului va fi prelungit până la jumătatea anului 2021 pentru anumiți debitori – cum ar fi cei cu copii, pensionarii, șomerii, angajații din sectorul public și firmele afectate de criză. În Slovenia, moratoriul expiră în martie. Guvernul României plănuiește, de asemenea, prelungirea amânării ratelor și în 2021, după ce băncile primiseră cereri de suspendare pentru circa un sfert din portofoliul de credite la jumătatea anului.
Băncile din ECE au avut o profitabilitate mai ridicată în ultimii ani decât cele din zona euro, ca urmare a unei creșteri economice mai ridicate și a unor dobânzi mai mari. Acesta avantaj comparativ s-a schimbat după ce dobânzile din toate țările au scăzut abrupt, mai puțin în Ungaria, unde banca centrală a fost mai puțin agresivă în încercarea de a proteja forintul, notează Moody’s.
Polonia și Cehia au avut cele mai ample reduceri de dobândă și înregistrează cea mai importantă reducere a marjei nete la jumătatea lui 2020. Cea mai mare scădere a venitului net raportat la active este în cazul Ungariei, de circa trei ori, dar vine de la cel mai ridicat nivel din regiune, de aproape 2%. În România, veniturile nete raportate la activele tangibile au scăzut doar ușor, de la 1,5% la circa 1,3%.
Dobânda cheie a Băncii Naționale a României a scăzut cu 1 pp, la 1,5%, în 2020. Rata cheie în Polonia a scăzut de la 1,5% la 0,1%, iar în Cehia scăderea a fost de la 2,25% la 0,25%. Ungaria a redus dobânda de bază de la 0,9% la 0,6%.
Pe de altă parte, băncile din România trec de la o contabilitate pozitivă din risc în 2019 la o creștere a costului cu provizioanele la 1% din creditele brute, la jumătatea anului, nivel similar Poloniei, dar sub cel al Ungariei de 1,7%, potrivit datelor publicate de Moody’s.
Băncile au început să facă provizioane înainte ca debitorii să intre oficial în incapacitate de plată. Acoperirea cu provizioane a creditelor neperformante a crescut de la 100% în România la finele lui 2019 la 140% la jumătatea lui 2020, fiind cea mai ridicată din regiune (restul țărilor sunt la sub 100%) și cu cea mai mare creștere.
Costurile de reglementare ridicate vor pune, de asemenea, presiune asupra rentabilității băncilor. Pe de altă parte, capitalul amplu susținut de reținerea completă a veniturilor și reglementare flexibilă reprezintă punctele forte ale băncilor din regiune.
Cu un nivel al capitalului de bază raportat la activele ponderate la risc de aproape 18%, sistemul bancar din România este pe locul trei în regiune la capitalizare, după ce din Cehia, cu peste 21%, și foarte aproape de cel din Slovacia, cu 18%, în timp ce cele mai reduse rate sunt în Polonia – aproape 15% - și Ungaria – sub 13%.
Băncile din România stau bine și la rata Texas, și au cea mai redusă rată a creditelor cu probleme raportat la capitaluri și rezerve pentru pierderi, de circa 13%, față de peste 25% în Ungaria sau Polonia, potrivit datelor prezentate de Moody’s.
România este cotată cu Baa3 de către Moody’s, ultima treaptă recomandată investițiilor, și are perspectivă negativă. Aceeași situație este și în cazul agențiilor Fitch și Standard & Poor’s. Ratingul băncilor nu poate fi peste cel suveran.
