Legea dării în plată a trecut fără nicio obiecție prin dezbaterile generale din plenul Camerei Deputaților, după ce toți liderii partidelor politice și-au exprimat sprijinul. Legea merge la votul final al plenului, așteptat după ora 13.
Legea dării în plată este aproape să fie adoptată pentru a doua oară de către Camera Deputaților, după ce a fost trimisă la reexaminare de președintele Klaus Iohannis.
Textul spune în continuare că o persoană fizică poate închide creditul la bancă, IFN sau la cesionarii de creanțe dacă lasă imobilul ipotecat creditorului. Față de forma inițială au apărut, însă, mai multe modificări, aduse de Comisia juridică. De lege vor beneficia doar persoanele fizice consumatori.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Inițiatorul Daniel Zamfir spune că astfel este îndepărtată definitiv „intoxicarea” că de lege ar beneficia speculatorii imobiliari.
Parlamentul a introdus și un plafon, de 250.000 de euro, și restricția ca imobilul dat în plată să fie de tip locuință sau un teren cu destinație rezidențială. De asemenea, cei care au luat sau vor lua credite Prima Casă nu vor beneficia de lege.
„Soluția adoptată de Comisia juridică este una bună, scoatem o lege bună, de care beneficiază majoritatea, peste 95% din cei care au luat credite de casă”, a declarat Zamfir, PNL, în plenul Camerei.
„De la bun început PSD a sprijinit legea, pentru că pune pe picior de egalitate părțile (...) Debitorii au fost subjugați de niște practici bancare care le erau aproape totdeauna defavorabile. Vom vota această inițiativă legislativă.”, a declarat Marian Neacșu, vicepreședinte al Camerei, lider al grupului PSD. El s-a arătat de acord cu instituirea plafonului și eliminarea programului Prima Casă.
CITEȘTE ȘI Bancherii se bucură că legea falimentului personal ar putea intra mai devreme în vigoare„Suntem la adoptarea a unei dintre cele mai așteptate legi de societatea românească”, a declarat Eugen Nicolaescu, liderul grupului PNL. “Împărțirea riscului între cele două părți (debitor și creditor) este premieră în acest moment. Dăm un vot pe o lege care va aduce bine în acest moment unor oameni”, a adăugat el.
Ciprian Nica (PSD), președintele Comisiei juridice, spune că dacă Guvernul va reuși să formuleze și normele de aplicare a legii insolvenței persoanelor fizice până la 31 mai, atunci, împreună cu darea în plată se face un pas mare în vederea protecției persoanelor fizice.
Viorel Ștefan (PSD), președintele Comisiei de buget, finanțe și bănci, spune că Iohannis a făcut bine că a trimis legea înapoi, pentru că s-au lămurit niște aspecte. „În forma inițială exista riscul ca legea să producă efecte nedorite sistemului bancar”, spune Ștefan.
CITEȘTE ȘI Băncile au cesionat credite de 8,2 de mld. euro. BNR: Datoria nu e negociată cu clienții pentru a evita hazardul moralBancherii susțin că legea este retroactivă, pentru că se aplică și creditelor în derulare, ceea ce contravine constituției. Viorel Ștefan a explicat că legea nu este neconstituțională, pentru că nu schimbă o stare de fapt din trecut ci prevede efecte doar pentru viitor, lucru evidențiat și de alte decizii ale Curții Constituționale.
„Nu există niciun risc constituțional. Dacă cineva va ataca, pe parcursul legii, la Curtea Constituțională, ce am zis eu aici se va dovedi adevărat”, adaugă deputatul.
Ștefan nu s-a arătat de acord nici cu afirmația Băncii Naționale a României că legea creează risc sistemic.
Reprezentanții BNR au făcut un calcul care arată că aplicarea legii presupune o pierdere de 2,8 miliarde de lei, însă deputatul spune că această pierdere se raportează la valoarea nominală a creditelor date în plată, ori după ce valorifică ipotecile, restul de creanță este vândut la 2-4% din sumă. „Statistica ne arată că impactul nu poate fi mai mare de 120 de milioane”, susține Ștefan.
Oficialii BNR au explicat că pierderea de 2,8 miliarde de lei apare în cazul în care toți cei care au credite cu o valoare mai mare decât cea a imobilului ipotecat dau în plată și include diferența dintre valoare de piață a ipotecilor și valoarea creditelor.
Legea va merge la votul final, după ora 13, după ce deputații nu au avut alte observații sau obiecții la dezbaterile de fond. Camera Deputaților e cameră decizională, iar raportul Comisiei Juridice va fi supus votului plenului. Dacă primește votul majorității, legea merge mai departe la promulgare.