Analistul economic Florin Cîțu spune că BNR a promovat politici monetare experiementale înainte de criză în încercarea de contracare a fluxurilor externe de capital. Acum chiar reprezentanții BNR recunosc faptul că a fost un eșec și că au produs efecte secundare.
România nu a avut post-criză nici dobânzi zero și nici programe de injecții de lichiditate ale BNR prin achiziția de hârtii de valoare, după modelul băncilor centrale din țările dezvoltate. Cu toate acestea, am avut și noi o etapă a politicilor monetare neconvenționale care a fost înainte de criză, spune analistul economic Florin Cîțu.
El a indicat rezervele minime obligatorii ridicate, managementul lichidității prin menținerea unui ecart al politicii de dobândă monetară față de costurile de finanțare din piața interbancară și intervențiile în piața valutară. "Astăzi știm că nu a funcționat niciuna din cele trei", a declarat Cîțu astăzi la dezbaterea "Politici monetare neconvenționale", organizată de Societatea Română de Economie și Institutul European din România.
O concluzie asemănătoare a fost expusă de guvernatorul BNR Mugur Isărescu recent la Banca Reglementelor Internaționale. În primul rând, creditarea a crescut chiar și după majorarea rezervelor minime obligatorii. Băncile nu au făcut atunci altceva decât să aducă încă și mai multă lichiditate din exterior pentru a susține cererea de credite din piața românească. Fluxurile au pus presiune suplimentară pe cursul de schimb, subminând un alt obiectiv al Băncii Naționale, mai spune Cîțu.
În ceea ce privește intervențiile în piața valutară ale BNR, el afirmă că acestea au creat dependență și acum sunt actori din economie care solicită asemenea intervenții pe curs. "Politicile monetare neconvenționale, după părerea mea, au făcut mai mult rău decât bine", a conchis analistul, care la intrarea economiei în criză ocupa o poziție importantă la o bancă din piața locală.
