Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dominant este acum contextul internațional în deciziile băncii centrale și a subliniat din nou că în România au intrat investiții de portofoliu și că BNR nu dorește aprecierea leului. Isărescu chiar a indicat că un miliard din creșterea rezervei vine din alte surse, adică din intervențiile băncii centrale.
Banca centrală a menținut dobânda cheie la 2,5%, deși remarcă o creștere accelerată a inflației de bază în ultimul trimestru la 3,3%, foarte aproape de limita de sus a țintei de inflație, ceea ce arată că este un exces de cerere în economie, după cum remarcă chiar guvernatorul Isărescu.
„Cred că dominant acum este contextul internațional. Și din punct de vedere al conflictelor. Suntem, practic, într-un război comercial, o bătălie numită a politicilor monetare, dar de fapt este un război valutar între marile puteri – nu trebuie să fii specialist să citești declarațiile monetare, dar și pe cele politice – și apoi (sunt) mișcările de capitaluri, care la noi au fost intrări. Dacă nu intrau capitaluri, probabil că ne mai gândeam și la altceva”, spune Isărescu, întrebat dacă în absența mișcărilor de capitaluri banca centrală ar fi crescut dobânda cheie.
Guvernatorul a indicat și nivelul intervențiilor BNR în piața valutară pentru a opri aprecierea leului, fără să folosească, însă, o referire directă.
„A crescut rezerva valutară cu trei miliarde. Într-adevăr, două miliarde din împrumuturi externe, dar un miliard din alte surse (...) Vedem o stabilitate remarcabilă a cursului la nivelul curent al dobânzilor”, spune Isărescu.
Guvernatorul mai adaugă că banca centrală „nu doarme în post” și că stabilitatea curentă s-ar putea să fie înșelătoare. „Suntem cu arma la picior, pentru că oricând pot să aibă loc mișcări”.
Un motiv pentru care creșterea dobânzii cheie nu ar fi fost potrivită este, potrivit șefului băncii centrale, și evitarea unei descurajări și mai mari a creditării, în condițiile în care aceasta deja a încetinit serios ca urmare a altor măsuri luate de banca centrală, prin limitarea gradului de îndatorare a clienților care contractează împrumuturi. "Creditarea încetinește, nu mult, dar încetinește pe mai multe sectoare. Măsurile macroprudențiale de la sfârșitul anului trecut, de limitare a gradului de îndatorare, sunt principalul factor care a descurajat creditarea, în special creditul imobiliar. Această realitate ne-a convins că a apăsa mai mult pe rata de politică monetară pantru a tempera creșterea cererii agregate nu e măsura cea mai adecvată și de aceea apăsăm pe alte pedale", spune Isărescu.
Isărescu mai arată că banca centrală va continua intervențiile în piața monetară pentru controlul lichidității prin licitații de atragere depozite la o săptămână și că se gândește dacă este cazul să vină cu alte instrumente.
BNR estimează că inflația (IPC) va fi peste intervalul de sus al țintei de 1,5-3,5% la finele acestui an și va reintra în țintă abia de anul următor. Rata inflației a coborât de la 4,1% la 3,8% în iunie, pe fondul ieftinirii legumelor și carburanților.
