Din vară ar trebui ca economia să crească peste potențial și va trece într-un nou ciclu, potrivit estimărilor Băncii Naționale, după ce în anii de după criză s-a mișcat sub potențial. Reducerile de taxe au contribuit la creșterea consumului și încălzirea economiei, iar BNR atrage atenția că ar putea apărea dezechilibre. Ar putea controversata lege a dării în plată să acționeze anticiclic? Mugur Isărescu spune că ar putea, dacă socotim relaxările fiscale.
Când creșterea economică e peste potențial, mai ales dacă vine din consum, încep să apară problemele. Firmele locale nu mai pot produce suficient pentru a satisface cererea de bunuri și servicii, iar astfel cresc importurile. Când cresc veniturile populației, așa cum se întâmplă acum în România, începe să crească și creditul într-un ritm mai alert. Un exemplu extrem în care deficitele, inflația și creditul cresc este cel al perioadei de boom, care s-a stins apoi într-o criză dureroasă.
Deși datele macro arată că România este încă departe de acel moment, BNR avertizează că încep să apară semnele unor dezechilibre, în special pe partea de consum și salarii. Efectele se văd deja în deficitul comercial, care a crescut în primele trei luni din 2016 cu aproape 600 de milioane de euro față de perioada similară a anului trecut.
Întrebat dacă legea dării în plată, aspru criticată de BNR, nu acționează anticilic în acest context, Mugur Isărescu a dat următorul răspuns:
“Poate să acționeze anticiclic, dar nu știu dacă avem nevoie de ea aici. Aia e problema. Poate să acționeze anticiclic, dacă am pune la socoteală relaxările fiscale. Noi n-am avut și încă nu avem probleme în sistemul financiar-bancar, nu știu dacă era cazul să ne creăm una”, a declarat guvernatorul, în conferința în care a prezentat noul raport privind inflația.
Potrivit proiecțiilor BNR, legea dării în plată va reduce creșterea economică, pentru că va limita creditul. Legea spune că persoanele fizice consumatori pot închide un credit la bancă prin predarea locuinței ipotecate. Creditorii au reacționat și au majorat avansurile la creditele standard, fără garanții de stat.
Alături de prețurile mai mici la energia electrică și de inflația mai mică din Europa, legea dării în plată a determinat instituția din Strada Doamnei să reducă prognoza de inflație la 0,6% pentru finele lui 2016 și la 2,7% pentru sfârșitul anului viitor, de la 1,4%, respectiv 3,4%.
BNR nu oferă însă cifre despre impactul legii în evoluția economică. Între componentele care vor duce la o creștere mai lentă a deviației produsului intern brut comparativ cu proiecția din februarie sunt menționate conduita politicii fiscale și condițiile monetare în sens larg, alături de darea în plată.
“Dominanta este incertitudinea”, spune Isărescu, și adaugă că e greu de făcut proiecții în acest context, dar este obligația BNR să o facă. În analiză, banca centrală s-a bazat pe opiniile din piață ale bancherilor și avocaților.
Legea dării în plată, alături de alte inițiative legislative care vizează băncile, precum legea conversiei creditelor în valută, constituie un risc sistemic major la adresa stabilității financiare a țării, arăta BNR în ultimul raport privind stabilitatea financiară.
Isărescu susține că este datoria băncii centrale să atenționeze atunci când apar riscuri, dar că nu e obligatoriu să se materializeze. “Nu suntem aici să cobim”, spune guvernatorul. “E ca o bulină roșie pusă pe o cădire. Nu înseamnă că acea clădire se va dărâma”.
Legea privind darea în plată intră în vigoare de vineri, 13 mai.
