Pandemia COVID-19 a adus în topul evaluărilor băncilor riscul ca debitorii să nu mai ramburseze împrumuturile contractate. În același timp, banca centrală se așteaptă la o scădere a profitabilității băncilor, pe fondul costurilor mai mari cu riscul și ca urmare a scăderii veniturilor operaționale.
Cum va fi relansată economia, puternic afectată după criza COVID-19, și ce se va întâmpla pe piața bancară, precum și cu fondurile de investiții și cele de pensii, bursa și societățile de asigurări va fi detaliat suplimentar de ministrul Finanțelor și cei mai importanți jucători în domeniu la Videoconferința - Profit.ro Financial Forum „Finanțăm repornirea economiei“. Detalii pot fi aflate AICI
Cele mai mari bănci din România au identificat trei riscuri sistemice severe, cu o probabilitate de apariție foarte ridicată și dificil de gestionat, potrivit sondajului trimestrial realizat de banca centrală: deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental și cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar. Evaluările băncilor corespund, în mare măsură, cu cele ale BNR.
Riscul ca debitorii să nu-și mai onoreze ratele la bănci a înregistrat cea mai mare creștere din punct de vedere al importanței, pe fondul pandemiei COVID-19.
“Băncile consideră că ratele de neperformanță vor înregistra o creștere ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 după încheierea perioadei în care debitorii au posibilitatea de amânare a plații ratelor scadente, însă magnitudinea acesteia este strâns legată de repornirea activității economice”, se arată în sondajul realizat de banca centrală.
Creșterea ponderii creditelor neperformante este amânată pentru o perioadă de moratoriul public care a permis suspendarea ratelor până la finele acestui an. Potrivit BNR, efectul pozitiv al OUG nr. 37/2020 asupra capacității de plată a debitorilor este așteptat să fie de scurtă durată.
Circa una din cinci companii cu credite la bănci – 16.400 au solicitat amânarea unor rate în valoare totală de 3,6 miliarde de lei. BNR estimează un impact semnificativ al crizei pentru mediu de afaceri – companiile cele mai vulnerabile dețin o cincime din expunerile băncilor -, ceea ce va crește riscul de credit.
“Capacitatea sectorului bancar de a genera profit poate fi semnificativ influențată de perspectivele de înrăutățire a condițiilor macroeconomice. Se așteaptă o reducere a veniturilor operaționale (atât pe canalul veniturilor nete din dobânzi, cât și pe cel aferent veniturilor din tranzacții), dar și o creștere a costului riscului”, arată Raportul semestrial al BNR privind stabilitatea financiară.
Rata creditelor neperformante a scăzut pentru prima oară de după criza precedentă sub 4% la finele primului trimestru, aproape de media UE de 2,7%. La aceeași dată, randamentul capitalurilor băncilor din România era de aproape 11%, în scădere cu 2,8 puncte procentuale față de primul trimestru din 2019, dar de două ori mai mare decât media UE pe anul trecut.
Banca centrală se așteaptă, însă, ca estimările privind profitabilitatea să fie modificate “radical” în perioada următoare.
“Degradarea accelerată a condițiilor macroeconomice și potențiala scădere a creditării cauzate de pandemia COVID-19 din a doua parte a trimestrului I 2020, modifică radical estimările privind evoluția pe termen scurt a profitabilității, sub impactul reducerii veniturilor operaționale și al înrăutățirii profilului de risc”, se arată în Raportul privind stabilitatea financiară.
Banca centrală estimează că băncile vor cheltui mai mulți bani pentru acoperirea pierderilor așteptate din creditare. Într-un scenariu economic “relative benign”, aceste cheltuieli sunt așteptate să crească de 0,9 miliarde de lei în 2019 la 3,8 miliarde de lei în 2020 și 2,8 miliarde de lei în 2021. Aceste sume ar influența semnificativ profitabilitatea băncilor, fiind scăzute direct din rezultatul financiar – spre exemplu anul trecut profitul net al sistemului bancar a fost de 6,4 miliarde de lei.
BNR mai atrage atenția și că băncile au o eficiență operațională redusă – mai ales cele de talie medie și mică – lucru ce ar putea avea efecte suplimentare negative în actuala criză. Băncile medii și mici cheltuie peste 60 de lei la 100 de lei venituri, ceea le plasează în intervalul de risc ridicat.
Chiar dacă scăderea veniturilor și deteriorarea creditelor este de natură să ducă la scăderea solvabilității, băncile apreciază că dispun de resursele necesare absorbției pierderilor generate de pandemia COVID-19 în următoarele 2-3 exerciții financiare.
Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne se referă, în special, la creșterea deficitului bugetar și la finanțarea acestuia în perioada următoare, potrivit băncii centrale.
Tot în cadrul riscurilor severe, “promovarea unor inițiative legislative care vin în completarea moratoriului public și propun o extindere a sferei de aplicare, fără a fi însoțite însă de studii de impact asupra sectorului bancar, poate majora hazardul moral și poate avea consecințe negative asupra capacității de creditare a băncilor”, arată banca centrală.
Alte inițiative aprobate recent de către Parlament vizează modificarea Legii privind darea în plată, dar și plafonarea dobânzilor la creditele acordate populației.
Videoconferinta, transmisă în direct și la Profit TV, este organizată cu sprijinul: Alpha Bank, Bursa de Valori București, CEC Bank, Depozitarul Central, Fan Courier, Groupama Asigurari, ING Bank, OTP Bank, Raiffeisen Bank, Roca Investments, Sif Banat-Crisana și Sif Muntenia.
