Excedentul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut cu circa o treime față de aprilie, la 3,15 miliarde de lei în luna mai, dar și dobânzile la depozitele interbancare au continuat să scadă ușor. În contextul creșterii inflației mult peste țintă, controlul lichidității este văzut drept principalul instrument la care va apela banca centrală.
Media zilnică a excesului de lichiditate a ajuns la 3,15 miliarde de lei în mai, față de 4,6 miliarde de lei în aprilie, arată calculele Profit.ro pe baza datelor de la Banca Națională a României.
Banca centrală a intervenit pentru a doua lună la rând cu operațiuni de atragere a depozitelor – prin care sunt retrase fonduri din piață - și a luat de la bănci 1,66 de miliarde de lei la dobânda de politică monetară de 1,25%. Băncile au mai plasat și o medie zilnică de 1,54 miliarde de lei la facilitatea de depozit, remunerată cu 0,75% pe an. Operațiunile repo – prin care sunt injectați bani în piață în contrapartidă cu garanția titlurilor de stat – au fost insignifiante ca volum pentru a doua lună la rând, la fel cum a fost și volumul accesat din bănci prin facilitatea Lombard.
În aprilie și mai anul trecut, sistemul bancar era scuturat de volatilitatea indusă de pandemia COVID-19, care a adus un deficit acut de lichiditate (14,6 miliarde de lei în aprilie 2020), acoperit de BNR prin operațiuni repo de amploare. Pe deoparte a ieșit valută din țară, pe de altă parte cursul a fost susținut de intervențiile BNR, care reduce cantitatea de lei din piață atunci când vinde din rezervă.
Poziția lichidității s-a îmbunătățit treptat și a ajuns din nou excedentară, până în martie anul curent, când volatilitatea adusă de perspectivele inflaționiste la nivel global a adus noi retrageri de investiții de pe piețele emergente, inclusiv din România.
În luna mai este de așteptat să vedem un exces de lichiditate în creștere, în condițiile în care statul a plătit obligațiuni ajunse la scadență de aproape 9,5 miliarde de lei. BNR a organizat deja, marți, o licitație de atragere a depozitelor și a luat din sistem 9,1 miliarde de lei, cea mai mare sumă din ultimii aproape doi ani.
Poziția lichidității este importantă în evoluția dobânzilor la lei. Când lichiditatea crește, dobânzile tind să vină spre cele la facilitatea de depozit, în timp ce deficitul duce costul banilor spre rata plătită la facilitatea Lombard. Intervențiile BNR prin operațiuni de piață aduc dobânzile spre rata cheie, dar sunt mai eficiente atunci când banca centrală este creditorul sistemului, pentru că nu există grija ca lichiditatea să alimenteze speculațiile pe cursul de schimb.
Dobânda medie la tranzacțiile interbancare a coborât de la 1,17% în aprilie la 1,05% în mai și a ajuns la cel mai redus nivel de după ianuarie 2018. Evoluția este în contratimp cu inflația, care a crescut din nou în mai la 3,75% pe an, în afara țintei, și este estimată să depășească 4% la finele anului de către BNR și chiar să bată spre 5%, potrivit unor analiști.
Economiștii din bănci se așteaptă, de altfel, ca BNR să nu apeleze la majorări de dobânzi prea repede pentru a potoli așteptările de creștere a prețurilor, ci să controleze întâi dobânzile prin volumul de lichiditate din piață, mai ales în contextul în care ar putea apărea noi presiuni pe cursul de schimb. O depreciere a leului ar alimenta suplimentar inflația, având în vedere euroizarea economiei.
Datele privind contul curent nu arată deloc bine la patru luni, cu o dublare a deficitului la 4,7 miliarde de euro față de anul precedent, ceea ce înseamnă o vulnerabilitate pentru stabilitatea cursului. Pe de altă parte, investițiile străine directe au revenit pe o creștere importantă de 2,3 miliarde de euro, dar insuficientă pentru a acoperi ieșirile din comerțul cu bunuri și din balanța primară.
