Dobânzile Guvernului - GRAFICE cel mai scăzut nivel din 2016, însă mișcări pe piața globală și BNR au inversat această direcție

Dobânzile la care se împrumută Guvernul au coborât în februarie la cel mai redus nivel începând din 2016, direcție alimentată în mare măsură de reducerea ratei-cheie de către BNR în ultimul an, culminând cu tăierea ratei la un minim istoric, de 1,25%, în ianuarie. O mișcare a dobânzilor pe piața globală a fost accelerată pe plan intern de măsurile luate recent de BNR pentru sterilizarea de lichiditate din sistemul bancar, cu scopul protejării cursului de schimb, iar costurile de împrumut ale statului au revenit pe creștere, deși se află, încă, la niveluri similare cu finalul anului 2016, potrivit datelor analizate de Profit.ro.

CITEȘTE ȘI Cum ajută un copil de 4 ani dezvoltarea unui business online

Urmărește-ne și pe Google News

Dobânda statului român la 10 ani (3,33%) este cu aproape un punct procentual peste costul Ungariei (2,49%) și cu circa două puncte procentuale peste Polonia (1,37%). În timp ce dobânda de politică monetară este în România la 1,25%, în Ungaria rata este de 0,6%, iar în Polonia la 0,1%.

De ce este important: Guvernul plătește anual dobânzi la datoria publică, astfel că, dacă se împrumută la dobândă mai mare, povara pe finanțele publice este în anii următori mai mare, iar bani care puteau fi folosiți în alte scopuri trebuie alocați pentru achitarea dobânzilor.

CITEȘTE ȘI Ce faci atunci când fiecare client vrea altceva de la magazinul tău online?

Este, de asemenea, important: Față de băncile centrale din Ungaria și Polonia, BNR are limitări în ce privește reducerea în continuare a dobânzii de politică monetară, din cauza deficitului important al României în comerțul cu bunuri, ceea ce pune presiune pe curs. Dacă BNR vrea să țină cursul la un nivel rezonabil, nu poate duce dobânzile prea jos, întrucât ar reduce atractivitatea datoriei României și ar determina investitori să își retragă plasamente de pe piața românească, proces în care ar vinde lei pentru euro și ar pune, astfel, presiune pe curs.

Guvernul are și anul acesta un necesar brut de finanțare ridicat, de circa 127-128 miliarde de lei, după ce anul trecut necesarul de împrumut al statului s-a situat la 143,5 miliarde lei, o sumă record, în timp ce suma împrumutată efectiv a fost mai mare. Pentru deficitul bugetar de 7,16% din PIB, nivel țintit în 2021 de Guvern, sunt necesare finanțări de 80 miliarde de lei, în timp ce pentru rostogolirea datoriilor mai vechi ce ajung la scadență este nevoie de circa 48 de miliarde de lei.

CITEȘTE ȘI Succesul Wörwag Pharma: de la farmacie la companie farmaceutică internațională

Anul trecut, potrivit calculelor Profit.ro, Guvernul a împrumutat peste 164 miliarde lei (33,6 miliarde euro), un nou record, care include finanțările obținute prin emisiuni de obligațiuni, în lei și valută, pe piața internă și pe extern, precum și împrumuturile direct de la populație și pe cele contractate de la instituții financiare, precum BERD sau Banca Mondială. În 2019, pentru comparație, statul a atras per total suma de 91 miliarde lei. (Suma de peste 164 miliarde lei include împrumuturile de la populație pentru întreg anul 2020, anunțate între timp de autorități, dar nu include împrumuturile luate în ultimele luni ale anului de la instituții financiare internaționale).

Piața internă de titluri de stat asigură, de obicei, cea mai mare parte a finanțărilor de care statul are nevoie pentru acoperirea deficitului bugetar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ajunse la scadență (totalul acestora reprezintă necesarul brut de finanțare), astfel că dobânzile de pe piața internă sunt importante pentru costurile datoriei publice.

BNR - tăieri de dobândă și retragere de lichiditate

Potrivit datelor analizate de Profit.ro, lichiditatea din sistemul bancar a revenit pe un excedent net în ianuarie, pentru prima oară de la declanșarea pandemiei COVID-19, excesul fiind unul important, de peste 8,3 miliarde de lei. Banca centrală a organizat pe 17 februarie și prima licitație de atragere depozite din piață din ultimele 11 luni. BNR a atras depozite de la bănci de 4,5 miliarde de lei, prima operațiune de acest tip după martie 2020. Dobânda la aceste operațiuni este egală cu rata de politică monetară de 1,25%, aflată în scădere de la 2,5% în urmă cu un an.

CITEȘTE ȘI VIDEO Un duplex de la nivelul superior al unui complex rezidențial nou din Brașov, cu panoramă superbă către Tâmpa și zona istorică

"Pe data de 17 februarie BNR a surprins piața financiară anunțând o licitație de atragere de depozite la rata fixă, respectiv la rata-cheie, fără limită de sumă. Banca Centrală a sterilizat 4,53 miliarde lei, înăsprind condițiile monetare. Astfel, BNR a reafirmat indirect importanța pe care cursul de schimb îl are în funcția sa de reacție. Astfel, viitoare reduceri a ratei-cheie devin puțin probabile.

Fereastra de oportunitate pentru relaxarea politicii monetare s-au redus semnificativ. Totuși, în funcție de dinamica pieței valutare, o posibilă stimulare a economiei se poate realiza prin intermediul managementului lichidității, existând spațiu de convergență în ceea ce privește ratele reale de dobândă comparativ cu țările din regiune. Dacă Banca Centrală ar fi mai flexibilă în ceea ce privește cursul de schimb, ar mai dispune de spațiu de manevră în ceea ceprivește reducerea ratelor de dobândă către nivelurile vecinilor din Europa Centrală și de Est.

CITEȘTE ȘI Câți bani generează industria jocurilor de noroc la bugetul de stat

Purtătorul de cuvânt al BNR a declarat pentru Bloomberg că Banca Centrală “a decis să atragă depozite având în vedere excesul semnificativ de lichiditatea din piață, pentru a conserva stabilitatea segmentului principal al pieței financiare.” Cel mai probabil, prin segment principal al pieței financiare BNR se referă la piața valutară. Astfel, este de așteptat ca deciziile viitoare de management al lichidității interbancare să fie adoptate în funcție de presiunile de depreciere a cursului de schimb al monedei naționale", potrivit unei note de cercetare a economiștilor BCR.

CITEȘTE ȘI Succesul Wörwag Pharma: de la farmacie la companie farmaceutică internațională

Unii analiști estimau că banca centrală poate relaxa în continuare politica monetară printr-o lichiditate în exces în piață, care duce la scăderea dobânzilor la care băncile se împrumută între ele și, mai departe, înseamnă dobânzi mai mici plătite de stat, consumatori și firme. Însă această politică are limitări venite dinspre cursul de schimb, unde invită la poziții scurte pe leu sau achiziția de valută. O depreciere a leului ar însemna noi presiuni pe rata inflației, având în vedere că România are un deficit important în comerțul cu bunuri, în timp ce unele facturi sunt stabilite în euro.

Acțiunea recentă a BNR indică limitările pe care banca centrală le are în ce privește reducerea dobânzii, într-o perioadă în care economia are nevoie de stimuli pentru a-și reveni în contextul impactului pandemiei de coronavirus.

Tot pandemia de coronavirus a determinat BNR anul trecut să ia o măsură fără precedent în martie 2020. Astfel, Finanțele au întâmpinat unele dificultăți în a se împrumuta la mijlocul lunii martie, când patru licitații pentru vânzarea de obligațiuni au eșuat în zilele care au urmat declarării stării de urgență. Piața internă, pe care statul se bazează în fiecare an pentru a împrumuta de la bănci și investitori o mare parte a necesarului de finanțare, a revenit la normal în a doua jumătate a lunii martie, după ce BNR a anunțat mai multe măsuri având ca scop furnizarea de lichiditate sectorului bancar, inclusiv achiziția de titluri de stat de pe piața secundară.