Legea dării în plată pune probleme serioase securității juridice și stabilității sectorului financiar în România, avertizează comisarii europeni Jonathan Hill și Pierre Moscovici, într-o scrisoare trimisă azi ministrului Finanțelor, Anca Dragu. Oficialii “încurajează” autoritățile române să nu continue fără a consulta Comisia pe această speță.
Scrisoarea britanicului Hill, comisar european pentru servicii financiare și a francezului Moscovici, comisar european pentru afaceri economice, pare că a ajuns prea târziu pentru a mai opri Camera Deputaților să adopte legea, pe care a votat-o azi în unanimitate, practic. Darea în plată prevede că debitorii persoane fizice pot denunța contractele de credit în schimbul predării către creditor a locuinței ipotecate.
Cei doi reiau argumentele împotriva legii prezentate de Banca Națională a României, Banca Centrală Europeană și Asociația Română a Băncilor, precum și de funcționarii Comisiei.
CITEȘTE ȘI Cursul rămâne nemișcat la adoptarea legii dării în plată. ING: leul se va deprecia după intrarea în vigoare “Legea dării în plată pune probleme serioase stabilității legale și a sectorului financiar în România”, se arată în scrisoarea care poate fi citită aici.
Prima problemă este că aceasta se aplică și contractelor în derulare, ceea ce ridică îngrijorări și întrebări din punct de vedere legal în privința ralierii României la principiul european al securității legislației. Mai mult, ar putea afecta investițiile, spun oficialii CE.
Apoi, legea ridică probleme din punct de vedere al libertății mișcărilor de capital în UE.
Legea are o aplicabilitatea prea extinsă și, deși era destinată a fi aplicată persoanelor fizice, de prevederile ei ar putea beneficia și cei care au credite pentru afaceri și nu are plafon.
Pare că cei doi nu erau la curent, la momentul redactării scrisorii, cu forma legii din raportul Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, ori cu forma adoptată de Senat, pentru că ambele introduceau și un plafon și aplicarea explicită la debitorii consumatori cu credite pentru locuințe. Lucru reflectat și în forma finală adoptată.
CITEȘTE ȘI Economiști: Cel mai mare risc sistemic îl creează băncile centrale, care vin apoi să te salveze de el Totodată, comisarii mai critică și faptul că nu există criterii care să se refere la situația financiară a debitorului și dacă acesta mai poate plăti sau nu.
"În timp ce statele membre au dreptul să ia măsuri în favoarea interesului public, trebuie să facă acest lucru în acord cu principiile generale ale legislației UE, în particular cel al proporționalității. Din acest unghi, proiectul de lege este probabil să creeze îngrijorări privind compatibilitatea sa cu legislația UE”, scriu comisarii.
“Mai mult, este probabil să crească hazardul moral în sectorul bancar și să reducă disciplina la plată”, avertizează cei doi.
În încheiere, Hill și Moscovici solicită ministrului ca autoritățile locale să se consulte cu Comisia înainte să ia măsuri.
“În lumina îngrijorărilor exprimate, încurajăm autoritățile locale să nu ia nicio măsură înainte să se consulte cu Comisia”.
Băncile au făcut lobby puternic împotriva legii dării în plată, cel mai contestat proiect de la OUG 50/2010 încoace. Ambasadorii statelor care au grupuri bancare i-au scris președintelui Klaus Iohannis anul trecut să nu promulge legea, ceea ce s-a și întâmplat.
De la Fondul Monetar Internațional la Banca Mondială sau Consiliul Investitorilor Străini, toate organizațiile care, istoric, s-au situat de partea băncilor în dezbaterile legislative s-au împotrivit legii dării în plată. Inclusiv Asociația Salvați Copiii, finanțată parțial de donații de la bănci, a preluat argumentele bancherilor și s-a exprimat împotriva legii.
Băncile au comandat chiar un sondaj care să arate ce părere au românii despre darea în plată. Împotriva bunelor practici în materie de cercetare sociologică, întrebările scrise de bănci conțineau răspunsuri implicite, iar opțiunea de răspuns era îngrădită și mai mult de variantele lipsite de nuanțe.
Dar poate cea mai vehementă poziție a fost cea a Băncii Naționale a României, care a trecut în Raportul de Stabilitate financiară legea dării în plată ca fiind generatoare de risc sistemic sever. Este pentru prima oară când BNR vede un astfel de risc, deși publică rapoarte dinainte de criza economică, când n-a văzut un risc sever în sistem.
Viceguvernatorul Liviu Voinea susține că băncile vor pierde 2,8 miliarde de lei ca urmare a aplicării legii, ipoteza fiind că toți debitorii care au credite mai mari decât valoarea casei vor da în plată, iar diferența de bani va fi pierderea băncii. Pe de altă parte, viceguvernatorul Bogdan Olteanu nu se așteaptă ca băncile să primească prea multe chei de la clienți.
Dacă există elemente neconstituționale în lege, spre exemplu retroactivitatea invocată de bancheri, atunci ele pot fi constate de Curtea Constituțională, înainte să intre în vigoare, dacă e sesizată de Președinte, Guvern, Avocatul Poporului, de Înalta Curte de Casație și Justiție sau, mai puțin probabil, având în vedere sprijinul politic al legii, de unul dintre cei doi lideri ai camerelor parlamentare, de 50 de deputați sau 25 de senatori.
Băncile vor putea cere controlul Curții abia după ce legea intră în vigoare, prin intermediul instanțelor.
Consiliul Patronatelor Bancare din România a cerut deja Guvernului să trimită legea la Curte.
