Perspectiva unui șoc pe creșterea dobânzilor la creditele Prima Casă este una foarte îndepărtată, spune , Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naționale a României. Anul trecut, BNR recomanda o reanalizare a programului, în condițiile în care debitorii cu credite al căror risc e subvenționat de stat sunt mai predispuși la creșterea gradului de îndatorare, în condițiile creșterii dobânzilor de pe piața interbancară. Voinea spune că programul și-a făcut treaba și că ar trebui să continue, în condițiile în care băncile aproape că au epuizat fondurile alocate în acest an, dar că decizia aparține guvernului.
Piața creditului ipotecar a devenit dependentă de programul Prima Casă, iar statul a ajuns să garanteze peste jumătate din stocul de credite pentru locuințe din România, ceea ce-l plasează pe primul loc în Europa la acest capitol. Statul asumă că va plăti băncilor jumătate din valoarea creditelor în cazul în care debitorul intră în default. În schimb, băncile au marja plafonată prin lege și dau credite cu un avans de 5%.
Anul trecut, în Raportul privind stabilitatea financiară, BNR considera că trebuie analizată măsura în care programul Prima Casă, introdus în 2009 ca măsură anti-criză, mai este util în condițiile actuale și în contextul în care acesta mai aduce o valoare adăugată superioară vulnerabilităților pe care le creează. BNR a simulat impactul pe care o creștere moderată a dobânzilor și o scădere ușoară a veniturilor le are asupra debitorilor și a descoperit că gradul de îndatorare al celor cu credite Prima Casă ar crește la aproape 65%. În discuțiile pe marginea legii dării în plată, BNR a propus acest procent ca limita minimă de îndatorare de la care debitorii să poată da în plată – concomitent cu excluderea programului din lege, lucru cu care Parlamentul pare să se conformeze.
Oficialii BNR nu mai văd acum riscurile asociate Prima Casă pe care le vedeau anul trecut.
“Acest program și-a propus să ajute pe tineri și pe cei cu venituri reduse să acceseze o casă. Eu cred că și-a făcut treaba și că poate să continue, dar este o decizie a guvernului nu e o decizie a Băncii Naționale”, a declarat Liviu Voinea, cu ocazia prezentării ultimului Raport asupra stabilității financiare, ediția aprilie.
În vara anului trecut, chiar Isărescu avertiza cu privire la creșterea creditului în lei, în special a celui ipotecar, mai ales datorită Prima Casă: „Uitându-ne la viteza de creștere a creditului, creșterea de peste 10% te face să îți ciulești urechile. Bună parte din creștere vine din programul Prima Casă, care are și părți bune, dar ca orice evoluție a creditului imobiliar trebuie să ne uităm cu atenție la el”.
Voinea spune că pentru cei mai mulți din cei peste 160.000 de români care au luat credite Prima Casă dobânzile sunt acum mai mici decât la momentul contractării creditelor, pentru că referința din piață, cotația Robor la trei luni de care sunt legate creditele, este mai mică.
Oficialul BNR asigură debitorii că perspectiva ca Robor să crească simțitor e departe.
“Un șoc pe latura dobânzii Robor nu poate avea loc toate celelalte fiind egale, în situația în care nimic altceva se întâmplă în economie. Cu un mix adecvat de politici economice, o astfel de perspectivă este foarte îndepărtată”, adaugă Voinea.
Totuși, guvernatorul Mugur Isărescu a susținut în mod repetat că BNR urmărește creșterea dobânzilor din piață, pentru a contracara efectele inflaționiste ale creșterii consumului.
Ipoteza prin care gradul de îndatorare al celor cu credite Prima Casă, care au venituri mai mici decât debitorii ipotecari standard, ar crește cu 12 puncte procentuale era că Robor ar crește cu 2 puncte procentuale și veniturile ar scădea cu 5%. De anul trecut Robor a scăzut, iar veniturile populației au crescut – nu avem date noi în ceea ce privește debitorii Prima Casă, însă.
Voinea spune că guvernul poate limita dobânzile creditelor, chiar dacă acestea variază în funcție de Robor.
“Prima Casă are niște condiții speciale. A avut de la bun început. De avans, de dobândă, există o limită a acestei dobânzi, raportată la Robor, dar există o limită, pe care guvernul o poate modifica în sus sau în jos, prin decizia guvernului”, adaugă viceguvernatorul BNR.
La sfârșitul anului trecut, statul acordase garanții pentru credite în volum de 26 de miliarde de lei. Plafonul pentru 2016, mai mic decât cel de anul trecut, poate susține credite de încă 3,4 miliarde de lei și este aproape de a fi terminat de către bănci.
Față de anul trecut, marja de dobândă pe care băncile o pot percepe peste Robor la trei luni a fost redusă de la 2,5% la 2%. Cotația Robor la 3 luni este în prezent de 0,77% - aproape de minimul istoric, față de 1,3% în urmă cu un an.
În 2015, arată datele BNR, prețul locuințelor a crescut prima creștere anuală după căderea abruptă din 2009. Astfel, arată analiza BNR, dacă în 2008 prețul mediu al unui metru pătrat pentru un apartament de trei camere din București era de peste 1.900 de euro, acesta a coborât până la 726 de euro în 2014 și a crescut cu circa 20 de euro în 2015.
