Banca Națională a României nu poate să o ia pe contrasens și să întărească politica monetară, când marile bănci centrale, mai ales Banca Centrală Europeană, fac relaxare cantitativă, explică economiștii români. BNR se confruntă cu o creștere a consumului, ce pune presiune pe inflație, și cu un avans rapid al creditării, care duce la creșterea consumului, dar o creștere a dobânzilor n-ar face decât să genereze volatilitate și să nu rezolve nicio problemă, opinează unii dintre economiști.
Guvernatorul Mugur Isărescu a dat mai multe semnale că BNR va întări politica monetară în acest an. Consumul ridicat pune presiune pe inflație, în condițiile în care aceasta a fost mascată până acum de reducerea taxei pe valoarea adăugată. Isărescu a explicat că banca centrală ar putea îngusta coridorul dintre dobânda cheie, de 1,75%, și dobânzile din piață, care sunt acum la minimele istorice, și ca urmare a unei lichidități ridicate.
Întărirea politicii monetare de către BNR ar veni în contextul în care Banca Centrală Europeană a dus și mai mult în teritoriu negativ dobânda la depozite și a suplimentat sumele destinate achiziției de active de la bănci, așa numita relaxare cantitativă (quantitative easing). Și nu doar BCE, care speră să facă inflație, face relaxare monetară în Europa. În această săptămână, Banca Centrală a Ungariei a redus dobânda cheie la minimul istoric de 1,2% și a pus în teritoriu negativ dobânda la depozite. De partea cealaltă a Atlanticului, Rezerva Federală a Statelor Unite a ieșit deja de vreme bună din quantitative easing și acum crește dobânzile.
CITEȘTE ȘI Erste: România ar putea avea cel mai rapid ritm de creștere a economiei din CEE anul acesta “Ca țară mică nu ai ce să faci, imporți și inflație și politică monetară. Atât cât în Europa ai inflație mică, în România nu ai ce să faci”, a declarat economistul Florin Cîțu, la o conferință pe teme de politică monetară, desfășurată la Academia de Studii Economice în această săptămână.
Prețurile de consum au scăzut în termeni anuali cu 2,7 în februarie. BNR are o țintă de inflație de 2,5%, de care spune că s-ar fi apropiat, în absența scăderilor de taxe. În zona euro, inflația anuală era de -0,3% în februarie.
“BNR spune că va înăspri condițiile monetare, ceea ce înseamnă că va înăspri condițiile din piață. Sunt mai multe obiective la BNR și nu știm exact ce urmărește. Dacă e să ne uităm la ținta de inflație, nu ar trebui să facă ce spune”, adaugă Cîțu.
Investitorii sunt în căutare de randamente în Europa, așa că o dobândă mai mare în România ar putea atrage capitalurile speculative, ceea ce ar pune presiune pe aprecierea leului, explică economistul Cristian Păun. Cum majoritatea exporturilor românești merg în statele UE, un leu mai puternic ar afecta exportatorii și ar impulsiona importurile, deci ar genera un deficit al balanței comerciale. Dacă România ar importa tehnologie mai ieftin ca urmare a unui leu mai tare, acest lucru n-ar fi atât de rău, spune Păun, care se declară sceptic că lucrurile vor urma această cale.
“Nu te poți feri de politica inflaționistă a altor state (…) Economia va avea de suferit dacă marile bănci centrale promovează o politică monetară diferită”, consideră și economistul Bogdan Glăvan și adaugă că prețul activelor este infectat de virusul numit quantitative easing, care duce la creșterea artificială a burselor. Doar în ipoteza în care piața este una foarte flexibilă pot fi absorbite șocurile monetare externe, în cazul în care alegi o politică monetară opusă, iar în România piața nu este flexibilă, explică Glăvan.
CITEȘTE ȘI Ce spune mediul academic despre darea în plată BNR a avertizat în mod repetat că relaxarea fiscală a statului, prin reducerea TVA și creșterea salariilor bugetarilor, va face ca România să depășească țintele de deficit. Asta în contextul în care creșterea economică este susținută, și a depășit deja potențialul calculat de economiști, deci nu ar avea nevoie de gaz suplimentar din fiscalitate. E nevoie ca BNR să acționeze anti-ciclic și să înăsprească politica monetar pentru a contracara evoluția fiscală?
“Nu cred că ar fi un răspuns optim (…) În mod evident am vedea volatilitate în piețele financiare și nu cred că ar ajuta România”, a declarat Nicolae Chideșciuc, vicepreședinte al secției responsabile cu cercetarea economică pe piețele emergente a JP Morgan Londra, în cadrul unei eveniment al analiștilor financiari.
“Inflația pe care o importăm are trei componente, și nici una nu arată foarte bine”, explică Dan Bucșă, economist la UniCredit în Londra. Cele trei sunt petrolul, alimentele și inflația extrem de redusă din zona euro.
Prețul petrolului e de așteptat să rămână jos, ca urmare a tranziției din China către un alt model economic, dar și a presiunii industriei de shale din SUA. Alimentele continuă să se ajusteze de trei ani de zile și această ajustarea nu se va opri aici, iar prețul nu va crește foarte mult în următorii trei ani, spune el. În zona euro, populația îmbătrânește, ceea ce va duce la scăderea prețurilor alimentelor, dar la o presiune mai mare la creșterea prețurilor la servicii, explică Bucșă.
“Este exact ca în perioada 2007-2008”
Creditul în lei pentru populație a crescut cu 33,5% în februarie 2016 față de 2015, iar cel în valută a scăzut cu 13,8%, ceea ce face ca, per total, creșterea creditului populației să fie de 5%. Consumul crește cu rate nemaivăzute din 2008. De altfel, consumul în România, ajustat cu inflația și sezonalitatea, e la un nivel record. Ar putea creșterea dobânzilor să tempereze apetitul românilor pentru credite și, implicit, consumul?
“Nu cred că o creștere a dobânzilor în România ar rezolva prea mult, pentru că transmisia prin dobânzi e foarte slabă, și nu doar în România, ci peste tot, chiar în zona euro. În România tradiția asta este explicată și de faptul că euroizarea este în continuare foarte puternică, aproape de 50%”, spune Bucșă.
Dacă politica monetară nu poate răspunde la creșterea consumului, atunci BNR ar putea acționa pe calea prudențială.
“Cred că singura modalitate prin care BNR poate în acest moment să reducă cererea internă este prin condiții financiare, nu monetare. Cu alte cuvinte, restricții asupra creditului”, spune Bucșă, care aseamănă perioada de expansiune a creditului și de exuberanță la nivelul consumatorilor cu cea de dinainte de criză.
Românii se împrumută acum la cele mai mici costuri din istorie, dar nu asta e cauza pentru care creditul crește accelerat, spune economistul.
“În România creditarea nu ține de preț, ține de așteptări. Și am avut acest șir de creșteri de salariu minim, de salariu în general, absolut aberante, în ultimii ani, care a creat niște așteptări ce nu pot fi susținute. Ei se împrumută pentru că cred că, la nesfârșit, salariile vor crește. Este exact ca în perioada 2007-2008. Dobânzile mai mari ar induce volatilitatea în piețele financiare, ceea ce nu cred că ar rezolva problema cererii”, spune el.
Creșterea creditului în lei e puternic influențată de programul Prima Casă, care subvenționează jumătate din riscul băncilor. La mijlocul anului trecut, BNR își punea întrebări despre utilitatea Prima Casă, care, prin avansul mic și prin veniturile mici ale debitorilor, generează potențiale probleme de supraîndatorare, în ipoteza creșterii dobânzilor. Acum, BNR susține că acest program este foarte util, de aceea trebuie exclus din legea dării în plată, care i-ar curma existența.
Până să avem măsuri de restricționare a creditării de la BNR, Parlamentul ar putea să o ia înainte cu legea dării în plată. Bancherii spun că legea va face ca băncile să crească considerabil avansul la nivelul pieței, la un nivel în jurul a 40%, față de nivelul de 15-20% de acum, pentru creditele standard.
“Da, există foarte multe forme de a influența creditarea. Probabil că această lege va avea un astfel de impact. Eu nu cred că impactul va fi atât de puternic pe creditele existente, dar cu siguranță va fi foarte puternic pe creditare de acum înainte (…) Nu cred că legea va avea un impact asupra consumului. Va avea impact asupra pieței imobiliare și a prețurilor imobiliare”, a răspuns Bucșă, întrebat dacă legea dării în plată nu e un instrument pentru frânarea creditului.
CITEȘTE ȘI Cât pot pierde băncile imediat din cauza dării în plată: Scenariul cu peste 2 mld. lei, plauzibil doar dacă prețul caselor scade cu 50% El argumentează că românii consumă ostentativ bunuri alimentare și de bază atunci când nu au bani să-și cumpere mașini sau case, așa cum s-a văzut în perioada de după criză.
BNR estimează că inflația anuală va ajunge la 1,4% la finele anului, după ce se va disipa efectul de bază al scăderii TVA la alimente, iar din al doilea trimestru din 2017 va ajunge la peste 3% pe an.
