Guvernul vrea să păstreze caracterul de titlu executoriu al contractelor bancare, dar va retrage acest prerogativ firmelor de cesiune creanțe, potrivit unui proiect de ordonanță pentru implementarea Directivei 17 a UE privind creditele ipotecare. În forma inițială, contractele de credit nu mai erau considerate titluri executorii. Față de proiectul inițial, pus în dezbatere publică la începutul anului, sunt retrase mai multe prevederi potrivnice băncilor.
Statul român a depășit termenul de adoptare a Directivei 17 din 2014 privind contractele de credit cu ipotecă, care conferă mai multe drepturi consumatorilor. Guvernul vrea să adopte textul de lege prin ordonanță de urgență și pune textul, pentru a doua oară, în dezbatere publică. Față de forma inițială, au apărut mai multe modificări în favoarea băncilor.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, autorul proiectului, propunea inițial o derograre de la legea de funcționare a băncilor, prin care era eliminat caracterul de titlu executoriu al contractului de credit, așa cum Profit.ro a scris aici. În acestă situație, băncile ar fi trebuit să dea în judecată clienții rău-platnici pentru a obține o hotărâre judecătorească definitivă, pe baza cărei să-i execute silit.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
După discuțiile cu băncile, ANPC a retras articolul din text și l-a înlocuit cu un altul, care prevede că doar contractele de credit ajunse la recuperatorii de creanțe nu sunt considerate titluri executorii.
”Contractele de credit, contractele de ipotecă, precum și orice alte înscrisuri care au caracter de instrumente de garantare a respectivelor credite, încheiate la solicitarea creditorilor, nu reprezintă titluri executorii în cazul în care cesionarul este o societate comercială ce acționează în calitate de entitate de recuperare creanțe”, se arată în proiectul pus în dezbatere publică pe site-urile Ministerului Economiei și ANPC.
Noua lege obligă băncile să găsească soluții pentru clienții ajunși în dificultate înainte să recurgă la executarea silită. Spre exemplu, dacă reeșalonează sau restructurează creditul, acestea nu au voie să crească costurile debitorului, așa cum se întâmplă acum cu astfel de proceduri.
Proiectul limitează nivelul dobânzii penalizatoare la cel mult trei puncte procentuale peste rata curentă de dobândă, și la maximum două puncte peste rata curentă în caz de șomaj, boală, deces sau reducerea veniturilor cu mai mult de 15%.
Pe de altă parte, a dispărut o prevedere din forma inițială a proiectului prin care nivelul maxim la care poate ajunge dobânda creditului e de 14%.
Perioada dintre declararea scadenței anticipate și executarea silită este între cel puțin 3 luni și cel mult 6 luni, iar clienții vor putea să vândă singuri bunul ipotecat, într-un termen de cel puțin șase luni, înainte de declararea scadenței anticipate.
În forma inițială a proiectului se preciza că legea îi va ocroti și pe cei care au credite în derulare, dar pentru care problema la plata ratelor intervine după data de 21 martie 2016. Articolul a fost modificat și acum arată că legea se aplică doar contractelor încheiate după ce legea intră în vigoare.
Pentru prima dată, activitatea firmelor de recuperare creanțe va fi reglementată prin lege, după cum Profit.ro a scris aici. Recuperatorilor li se interzice să hărțuiască în vreun fel debitorii, să-i oprime sau să-i amenințe. Ei n-au voie nici să-i rușineze social pe debitori, prin contactarea angajatorului, a familiei, vecinilor sau prin publicitate pe ușile casei.
Toate firmele de recuperare care iau creanțe ale persoanelor fizice de la bănci trebuie fie să aibă sediul social în România, fie o sucursală locală, pentru a putea răspunde eventualelor litigii și în fața autorităților publice, se mai arată în proiect. Aceștia sunt obligați să raporteze la ANPC, care va întocmi o listă cu firmele autorizate. De asemenea, firmele trebuie să aibă un capital social de cel puțin 500.000 de lei.
Dacă în prezent firmele de recuperare percep dobânzi debitorului, fie că vorbim de cele penalizatoare, fie despre dobânzile suplimentare puse atunci când există un acord de plată, potrivit proiectului, acest lucru va fi restricționat.
CITEȘTE ȘI Guvernul critică Legea dării în plată: Riscurile de afectare a stabilității economice a României sunt majore În forma inițială, recuperatorilor li se interzicea să perceapă orice fel de comisioane și dobânzi, după ce au intrat în posesia creanței. Acum, textul a fost amendat astfel încât să permită firmelor de recuperare să perceapă o „dobândă penalizatoare legală”.
De aceste prevederi privind firmele de recuperare nu vor beneficia și datornicii de acum, deși potrivit formei inițiale a proiectului exista această posibilitate.
A mai dispărut din proiect și interdicția ca băncile să vândă creditele neperformante către propriile societăți de recuperare.
Băncile locale au înființat astfel de vehicule financiare după criză pentru a gestiona creditele neperformante. În timp ce normele bancare au reglementări privind conduita, prin intermediul acestor firme satelit băncile puteau acționa ca niște recuperatori de creanțe, concomitent cu radierea din bilanțuri a creditelor cu probleme și deducerea provizioanelor generatoare de costuri.
Dacă în forma inițială a proiectului erau introduse norme pentru evaluarea bonității clienților înainte de acordarea creditului de către toți creditorii, în forma actuală restricțiile sunt limitate la creditorii non-bancari nereglementați de BNR.
Proiectul de ordonanță privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile standardizează informațiile care trebuie incluse în contractele de credit și pune accent pe informarea prealabilă a clienților privind condițiile și riscurile atașate creditelor.
Din proiect au fost excluse orice prevederi la darea în plată, deși în Directivă există referiri la posibilitatea ca debitorii și creditorii să închidă creditul printr-un astfel de mecanism. ANPC a discutat cu băncile despre darea în plată, dar a renunțat la intenția de o introduce în proiectul de ordonanță, în condițiile în care o lege privind darea în plată este dezbătută acum de Parlament.
