Președintele Iohannis a promulgat legea dării în plată, în pofida opoziției bancherilor. Deputatul liberal Daniel Zamfir, inițiatorul legii, spune că oamenii vor avea dreptul la o viață nouă, în care nu vor mai fii sclavii ratelor la bancă și vor putea decide cum să trăiască de acum înainte. Românii cu credite ipotecare pentru locuințe vor putea ceda creditorilor casa fără să mai rămână cu datorii.
Legea dării în plată este foarte aproape să intre în vigoare. Klaus Iohannis a promulgat-o, fără să o mai trimită la Curtea Constituțională, așa cum au solicitat bancherii. Nici Guvernul, care oficial a arătat că legea are mai multe probleme, nu a mai cerut controlul Curții.
“Sunt foarte bucuros că am reușit să dăm dreptul oamenilor la o viață nou. Fără să mai fie sclavii ratelor la bancă. Să decidă ei cum vor să trăiască de acum înainte”, spune Daniel Zamfir.
CITEȘTE ȘI Patronatele Bancare: Este surprinzător și regretabil că președintele a promulgat legea dării în plată Cei care nu mai pot face față ratelor la bancă și nici nu pot refinanța creditele, din cauza devalorizării locuințelor, vor putea cere stingerea creditului. Asta înseamnă că vor pierde casa, avansul și ratele plătite până în prezent. Însă, față de situația actuală, nu vor fi rămâne cu datorii.
Este pentru a doua oară când darea în plată se află pe masa lui Iohannis, după ce prima formă a fost respinsă de președinte, astfel că a reintrat în dezbatere Parlamentară. Iohannis spune că actuala formă este “în regulă”.
“Președintele a spus foarte clar că este mulțumit de felul cum Parlamentul a modificat legea. Vine în totală opoziție cu ce a spus guvernatorul BNR și, surpriză, prim-ministrul”, declară Zamfir.
În decembrie, Președinția spunea că în text nu erau indicați clar beneficiarii legii și că existau prea multe derogări de la Codul civil, inclusiv în ceea ce privește faptul că se aplică și la creditele în derulare.
Parlamentul a limitat posibilitatea de a da în plată doar la persoanele fizice consumatori, deci a eliminat pe cei care au luat credite pentru afaceri. De asemenea, a limitat tipul de bun imobiliar ipotecat care poate fi dat în plată doar la locuințe și terenurile pentru locuințe, și valoarea creditului contractat la 250.000 de euro. N-a introdus, în schimb, criterii de îndatorare și nu a păstrat un articol care spune că de lege beneficiază și cei care au credite în derulare, lucru contestat aprig de către bănci, care spun că se aplică retroactiv.
CITEȘTE ȘI Legea privind conversia creditelor în valută va fi discutată peste două săptămâni în Parlament Premierul Dacian Cioloș declara, în urmă cu o lună, când legea era încă în Parlament, că darea în plată poate arunca în aer sistemul bancar dacă nu este gândită bine, fiind important să vizeze cu adevărat cazurile sociale. Într-un punct de vedere oficial, Guvernul a cerut ample modificări ale textului.
Banca Națională a României a atacat pe toate fronturile darea în plată și chiar a susținut că legea generează risc sistemic sever. În Parlament însă, BNR a arătat deschidere pentru compromis și a obținut eliminarea programului Prima Casă din acoperirea legii, a “speculatorilor imobiliari”, precum și introducerea unui plafon. În cele din urmă, legea a trecut practic în unanimitate de Parlament.
“Cred că a legea a arătat și ce este BNR. A arătat că sunt goi. Nu au fost în stare să aducă argumente credibile ca să combată legea dării în plată. Au speriat populația. Este inadmisibil ce a făcut guvernatorul, a zis că e risc sistemic sever, pentru prima dată în istoria României”, spune Zamfir, care face referire și la falimentele și fraudele bancare de la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, dar și la perioada de boom a creditării.
Întrebat dacă legea a trecut în cele din urmă pentru că 2016 este an electoral, Zamfir a răspuns că nu are nicio legătură cu alegerile. "A reușit pentru că ne-am bazat pe un principiu corect, acela al împărțirii riscului. Cred că acesta a fost succesul", spune deputatul PNL, și adaugă că nicio lege n-a mai fost atât de dezbătută și întoarsă pe toate părțile precum cea a dării în plată.
BNR estimează pierderi de 2,8 miliarde de lei pentru bănci, dacă toți cei care au proprietăți mai ieftine decât creditul dau în plată, dar și că băncile vor acorda mai greu credite ipotecare, cu un avans mai mare. Acest lucru va duce la scăderea pieței imobiliare cu 10% și va avea impact asupra economiei.
Legea va intra în vigoare la 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, dată de la care cei care vor să închidă socotelile cu banca vor putea face acest lucru printr-o notificare trimisă băncii și o semnătură în fața notarului. În caz de refuz al băncii de a accepta darea în plată, debitorul trebuie să se adreseze instanței, care va judeca cauza cu celeritate. În timpul acestor proceduri, executările silite și plata ratelor sunt suspendate.
