O parte din activitățile derulate de către Exim Banca Românească în contul statului, cum ar fi susținerea dezvoltării infrastructurii, a utilităților de interes public, a dezvoltării regionale, a activității de cercetare-dezvoltare, vor fi incluse în portofoliul Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), prevede o ordonanță adoptată astăzi de către Guvern. De asemenea, ordonanța prevede și posibilitatea utilizării unor fonduri UE, inclusiv miliarde de euro neutilizate din PNRR, pentru asigurarea temporară a cheltuielilor statului cu prefinanțări și rambursări de cheltuieli la alte proiecte cu finanțare UE.
Astfel, statul ar evita unele costuri cu dobânzi.
Exim Banca Românească - Banca de Investiții și Dezvoltare
Luând în considerare rolul pe care BID îl va juca în reducerea decalajelor de finanțare prin mobilizarea resurselor publice și private se impune includerea în portofoliul acesteia a atribuțiilor, exercitate până în prezent de către Exim Banca Românească, legate de susținerea dezvoltării infrastructurii, a utilităților de interes public, a dezvoltării regionale, a activității de cercetare-dezvoltare, protecția mediului înconjurător, de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii.
Pentru activitatea desfășurată în nume și cont stat, Exim Banca Românească va continua să activeze și să-și consolideze rolul său de agenție de credite de export, și să continue, pe o perioadă de maxim 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, activitatea de agent al statului pentru avizarea condițiilor financiare ale garanțiilor de stat și subîmprumuturilor de natura datoriei publice, precum și pentru emiterea de opinii privind evaluarea capacității de rambursare și a clasei de risc pentru companii beneficiare de ajutor de stat.
De asemenea, Exim Banca Românească va derula până la scadența finală angajamentele deja acordate în nume și cont stat, și va asigura administrarea fondurilor plasate de stat, prin Ministerul Finanțelor, pentru asigurarea plăților în situația executării angajamentelor asumate (executări de garanții).
Utilizarea de fonduri încă nefolosite din PNRR pentru prefinanțări și rambursare de cheltuieli la alte proiecte cu finanțare UE
Până în prezrent, România a primit circa 9 miliarde de euro de la UE pentru derularea PNRR, o sumă în jur de 3 miliarde de euro fiind deja utilizată. Restul banilor se află în contul statului la BNR.
Ministerul Finanțelor vrea să folosească astfel de fonduri pentru plăți la prefinanțări și rambursare de cheltuieli aferente altor proiecte cu finanțare europeană, având în vedere constrângerile bugetare și costurile cu dobânzile.
Luând în considerare epuizarea disponibilităților de fonduri europene primite sub formă de prefinanțare de la Comisia Europeană pentru programele 2021-2027, coroborat cu contextul bugetar actual, respectiv faptul că România se află în procedură de deficit excesiv, este necesară flexibilizarea cadrului legal actual pentru a permite fie utilizarea fondurilor europene nerambursabile disponibile aferente PNRR (reprezentând tranșe primite de la CE în baza cheltuielilor efectuate pentru îndeplinirea țintelor și jaloanelor), fie a fondurilor alocate de la bugetul de stat potrivit OUG 133/2021. Similar, este necesară aceeași flexibilizare și pentru asigurarea fondurilor necesare rambursării cheltuielilor eligibile la finalizarea proiectelor aferente perioadei de programare 2014-2020.
În susținerea modificării, precizăm faptul că, disponibilitățile din contul distinct de disponibil deschis la Trezoreria operativă centrală pe numele Ministerului Finanțelor aferente sumelor provenite din granturile acordate României în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență nu au asociat un cost de finanțare așa cum îl au alte alternative care ar putea asigura sursele de finanțare necesare onorării cererilor de finanțare ale autorităților de management.
În cazul utilizării unei surse bugetare costul de finanțare ar fi cel puțin cel de asigurare a finanțării deficitului bugetar prin împrumuturi pe termen scurt în moneda locală, care ar putea varia între 5,51% (costurile aferente depozitelor pe termen scurt atrase pentru acoperirea golurilor de casă) și aproximativ 5,85% aferent certificatelor de trezorerie cu scadență de 1 an. În cazul utilizării, de exemplu, a unei surse cum ar fi veniturile din privatizare, există un cost de oportunitate dat de dobânda de fructificare a acestora la acordarea de împrumuturi către UAT-uri (cel puțin ROBOR 3 luni +1%). Din acest punct de vedere, mecanismul este unul eficient negenerând un cost de finanțare suplimentar.
Crește plafonul privind datoria publică la 53% din PIB
De asemenea, prin prezentul act normativ crește plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene la nivelul de 53% din produsul intern brut, pentru sfârșitul anului 2024, care are în vedere asigurarea flexibilității în atragerea resurselor financiare necesare implementării planului de finanțare din anul 2024, dar și a prefinanțării necesitaților aferente anului 2025, respectiv a menținerii rezervei în valută la dispoziția Trezoreriei Statului la un nivel confortabil.
Asigurarea surselor de finanțare în avans este necesară în condițiile desfășurării alegerilor parlamentare și prezidențiale în luna decembrie a.c., acest calendar putând genera întârzieri în aprobarea bugetului de stat și implicit a planului de finanțare aferent anului 2025, cu impact potențial asupra cererii de titluri de stat pe piața internă si asupra procesului de emitere de euroobligațiuni pe piețele externe la începutul anului 2025, într-o perioadă favorabilă în mod uzual pentru emitenții suverani.
