Unul dintre argumentele pentru care guvernatorul Mugur Isărescu este de acord să preia prerogativele de protecție a consumatorilor de servicii financiar-bancare la BNR este acela că ar ajunge sub același acoperiș cu celelalte prerogative. Isărescu, care era un adept al ideii ca banca centrală să se ocupe doar de politică monetară, și-a schimbat opinia în timp și povestește că în 2008 faptul că supravegherea a fost la BNR a permis Băncii să dea un credit special pentru Banca Transilvania, o bancă mică la acea vreme, care trecea printr-o criză de lichiditate.
”Cu experiența de premier, aveam ideea că orice scandal bancar distruge credibilitatea băncii centrale și afectează lupta contra inflației”, povestește Isărescu despre opiniile sale din anii 1990-2000 cu privire la prerogativele băncii centrale, care ar fi trebuit să se ocupe doar de stabilirea dobânzilor și operațiuni de piață și să lase supravegherea pe seama altei instituții, pe modelul Deutsche Bundesbank.
La o conferință de la începutul anilor 2000, Lucas Papademos, fost guvernator al Băncii Greciei, i-a spus că opinia în rândul guvernatorilor europeni s-a schimbat, în sensul că să rămână supravegherea la banca centrală, povestește Isărescu. ” Nu ai profesioniști ca la banca centrală și toate informațiile sunt la banca centrală. Și trei, să se certe lumea sub același acoperiș! Ăsta e un argument tare!”
”De fapt, eu când cedez, ca veteran, și spun, da, domne, putem să luăm și funcția asta, de protecția consumatorilor, este cu motivul că poate e mai bine ca, sub același acoperiș, să asigurăm această complementaritate, nu pentru motivul că ar fi numai complementare, că nu sunt!”, spune Isărescu.
Supravegherea are interesul ca băncile să recupereze banii de la debitori și să aibă o rată a creditelor neperformante cât mai mică, în timp ce protecția consumatorului înseamnă protecția debitorului.
”Du-te peste clientul care zice că nu e protejat. Dar știi precis că nu e protejat, că nu vrea să ocolească onorarea obligațiilor?! (...) Dar sub același acoperiș ele pot să fie într-adevăr complementare!”, spune Isărescu.
El amintește de împrumutul special de 400 de milioane de lei acordat de banca centrală Băncii Transilvania în 2008, și cum acesta a fost aprobat de BNR după discuții interne.
”Cea mai mare bancă din România se numește Transilvania, nu? În 2007-2008 era aproape în colaps, ieșise la măritat, voia să-și mărească capitalul, a venit criza, și au jucat-o comercial - în mijlocul Clujului a apărut cineva la magazinul central, și a început să strige, scoateți-vă banii de la Banca Transilvania că moare! Ce vă spun nu e un secret, s-a mai mușamalizat în timp. Nici acum nu se știe cine a fost individul care a strigat asta!”.
”Ne-am dat seama că este o problemă. Am zis să dăm un credit special. Ridic problema în Consiliul de Administrație. Cineva pune o frână, zice: domnule guvernator, avem probleme cu inflația, un viceguvernator, responsabil cu politica monetară” – la acel moment Cristian Popa era viceguvernatorul responsabil cu politica monetară, în prezent nu mai este în BNR.
”Stai puțin, că sunt complementare. Dacă se prăbușește Banca Transilvania, care nu era o bancă mare atunci, înseamnă criză, chiar inflația se poate inflama! (...) Dacă rezolvarea acestei probleme nu se făcea sub același acoperiș, ci prin schimb de informații, trimite la instituția X, îți răspundeau de acolo alți indivizi, alți profesioniști, alți deștepți, că țara-i plină de deștepți și fiecare are gândirea lui, ce pățeam? O pățeam rău de tot în 2007-2008!”, povestește Isărescu.
”În momentul în care accept o asemenea schimbare legislativă, o accept cu ideea că sub același acoperiș lucrurile pot să fie complementare. Nicio bancă nu vrea să-și omoare clienții. Dar în direcții diferite!”
Isărescu spune că banca centrală trebuie să transmită băncilor să aibă etică și un comportament serios, moral și transparent față de consumatorul de servicii financiare, ”dar într-o Direcție separată, și să lăsăm supravegherea să țină la stabilitatea sistemului financiar-bancar”.
