Piața valutară n-a reacționat după ce Parlamentul a adoptat legea dării în plată, deși cotațiile sunt date de tranzacțiile între dealerii băncilor comerciale, instituții care au avertizat că această lege introduce pericole în sistem, iar Banca Națională consideră că legea generează risc sistemic sever. ING consideră că efectele asupra leului se vor vedea abia după ce legea intră în vigoare, deși dă șanse ca 60% acest lucru să nu se întâmple, cel puțin nu în forma curentă.
Cursul euro-leu a evoluat relativ lin în ședința de azi, chiar plat până în jurul orei 13:00, când euro a săltat de la 4,4704 la 4,4730, cu puțin timp înainte ca deputații să adopte legea dării în plată. Leul s-a apreciat ulterior și la ora 15:30 cursul era la 4,4691, sub cotația de deschidere.
Băncile locale susțin că legea dării în plată, care permite celor care au luat credite pentru locuințe să scape de datorie, dacă cedează casa, va avea efecte negative asupra economiei locale. Tinerii nu vor mai avea acces la credite, pentru că avansul va crește la de la 14-20% la 40%.
BNR susține că legea creează risc sistemic sever, pentru că se aplică creditelor în derulare și introduce hazard moral, care va fi penalizat de piețe prin costuri mai mari de finanțare plătite de statul român.
CITEȘTE ȘI Legea dării în plată, adoptată de Parlament Viceguvernatorul Liviu Voinea susține că băncile vor pierde 2,8 miliarde de lei ca urmare a aplicării legii, ipoteza fiind că toți debitorii care au credite mai mari decât valoarea casei vor da în plată, iar diferența de bani va fi pierderea băncii. În această estimare nu sunt incluse și măsurile prudențiale la nivelul bilanțurilor pe care băncile ar trebui să le ia, precum recalcularea expunerilor în valută. Pe de altă parte, viceguvernatorul Bogdan Olteanu nu se așteaptă ca băncile să primească prea multe chei de la clienți.
Economiștii ING Bank se așteaptă ca leul să se deprecieze când lega va intra în vigoare, pentru că băncile vor trebui să facă provizioane pentru creditele în valută cu resurse în lei.
“Credem că grosul pierderilor sunt legate de creditele ipotecare în valută acordate înainte de criză, pentru că deprecierea leului și scăderea prețurilor imobiliare le fac susceptibile să aibă o valoare mai mare decât cea a garanției. Provizioanele mai mari pentru creditele în valută vor trebui acoperite cu capital denominat în lei, ceea ce va genera o poziție semnificativă de cumpărare pe perechea EUR/RON imediat ce legea intră în vigoare”, arată analiștii băncii olandeze într-un raport.
CITEȘTE ȘI Economiști: Cel mai mare risc sistemic îl creează băncile centrale, care vin apoi să te salveze de el Pe de altă parte, ei consideră că sunt șanse mai mari ca legea să nu intre în vigoare în forma curentă decât să intre, cu un raport de 6/4.
Astfel, economiștii se așteaptă ca judecătorii Curții Constituționale să ceară modificări importante la lege. Dar pentru asta ar trebui să fie sesizați de Președinte, Guvern, Avocatul Poporului, de Înalta Curte de Casație și Justiție sau, mai puțin probabil, având în vedere sprijinul politic al legii, de unul dintre cei doi lideri ai camerelor parlamentare, de 50 de deputați sau 25 de senatori.
Băncile vor putea cere controlul Curții abia după ce legea intră în vigoare, prin intermediul instanțelor. Însă, în unele cazuri este posibil ca aceasta să producă deja efecte și băncile să fi primit deja cheile apartamentelor, consideră analiștii ING.
Ei consideră că agențiile de rating ar putea retrograda România dacă lege intră în vigoare în forma curentă, lucru clamat și de BNR.
