După ce ani de zile s-au opus unei legi a insolvenței persoanelor fizice, bancherii salută acum decizia unei comisii parlamentare care ar putea pune în vigoare mai repede legea. Băncile spun că insolvența personală este o alternativă mai bună pentru debitor la darea în plată.
România este printre puținele țări europene care nu au o lege care să reglementeze insolvența persoanelor fizice. Prin Parlament s-au perindat mai multe proiecte începând cu 2009, și toate au fost respinse ca urmare a lobby-ului băncilor comerciale și al Băncii Naționale, pentru că ar “submina disciplina la plată”. Anul trecut, Parlamentul a adoptat, totuși, o lege a insolvenței, care n-a mai apucat să intre în vigoare. Cum Guvernul nu a adoptat normele necesare și nici funcționarii n-au fost pregătiți pentru a se transforma într-un fel de judecători de insolvență, Cabinetul Cioloș a amânat intrarea în vigoare a legii cu un an, până în decembrie 2016.
Ordonanța de prorogare a ajuns în Parlament, unde a fost respinsă de Senat, în timp ce Comisia juridică de la Camera Deputaților a decis să modifice termenul la care legea intră în vigoare la 31 mai. Plenul este cel care va decide dacă păstrează această modificare sau nu.
Confruntați cu iminenta adoptare a legii dării în plată, bancherii “salută” decizia Comisiei juridice.
“Asociația Română a Băncilor susține aplicarea acestei soluții privind insolvența persoanelor fizice pentru debitorii de bună credință care întâmpină dificultăți financiare, în acest mod fiind asigurate stabilitatea și predictibilitatea cadrului legislativ și a raporturilor de creditare, fiind evitate hazardul moral și consecințele negative atât pentru consumatori, sistemul bancar, cât și pentru economie în general”, se arată într-un comunicat de presă al Asociației care reprezintă toate băncile locale.
ARB spune că insolvența personală este mai bună pentru debitor decât darea în plată, pentru că ar avea ocazia să rămână și cu casa și să scape și de datorii.
“Avantajul major al legii privind procedura insolvenței persoanelor fizice față de legea privind darea în plată este că după insolvență debitorul persoană fizică de bună credință poate rămâne în posesia bunului imobil care este adus în garanție la creditul angajat, pe când darea în plată înseamnă pierderea locuinței de familie/ terenului”, se mai arată în comunicat.
Procedura instituită de această lege a insolvenței, care a fost scrisă în Parlament și cu ajutorul experților din bănci, este una atipică. Debitorii vor depune cererea de insolvență nu în fața unui tribunal, ci în fața unei comisii, formată din funcționari publici de la Protecția Consumatorilor, Ministerul Muncii și cel al Finanțelor. Această comisie va gestiona dosarele și va adopta sau respinge cererile debitorilor, dar de administrarea averii acestora se va ocupa un administrator judiciar, la fel ca în cazul companiilor.
Debitorii pot merge pe calea unei restructurări a datoriei, în care fac angajamente de plată, pe care trebuie să le respecte sau pe calea falimentului, procedură în care sunt lichidate bunurile deținute. În cele din urmă, instanța poate decidă să șteargă datoriile neachitate. Procedura durează până la cinci ani, față de darea în plată care se poate încheia în câteva luni, cu tot cu o eventuală contestație în instanță. Despre cum funcționează insolvența personală puteți citi mai în detaliu aici.
CITEȘTE ȘI Viața debitorului român care își declară insolvența ARB notează că debitorii pot rămâne și cu bunurile cu care au garantat casa, dacă acoperă jumătate din datorii pe baza planului de rambursare. Faptul că sumele datorate nu mai acumulează dobânzi și penalități, iar executarea silită este suspendată – la fel ca la darea în plată – ar putea ajuta debitorii să plătească mai rapid împrumuturile și să-și păstreze casele, însă ar avea nevoie de venituri mari pentru a plăti în cinci ani credite la bănci menite a fi stinse în 30 de ani.
Dacă planul de plată arată că este imposibil ca datoria să fie returnată integral în cinci ani, atunci darea în plată nu este doar o opțiune mai rapidă și fără dureri prea multe de cap pentru debitor, care oricum va pierde casa, ci și una cu mai puține restricții, pentru că în insolvență nu mai dispui de banii tăi.
Insolvența personală nu acoperă doar datoriile la societățile de credit, ci și pe cele către alți privați sau către stat.
Dacă deputații votează pentru ca legea să intre în vigoare din iunie, atunci ANPC și ministerele au timp infim la îndemână pentru a înființa Comisiile de insolvență și pentru a pregăti personalul, ca va trebui și suplimentat. Mai mult, normele de aplicare ale legii n-au fost încă adoptate și se află în dezbatere publică.
Legea dării în plată, față de care bancherii au făcut o opoziție vehementă, ar putea intra mâine pentru a doua oară în plenul Camerei Deputaților, după ce a fost trimisă la reexaminare de președintele Klaus Iohannis.
În cea de-a doua trecere prin Parlament, legea a fost modificată astfel încât să acomodeze o parte din cererile bancherilor și ale BNR.
