O lege privind darea în plată este necesară în România, dar aceasta trebuie să facă diferențe între persoanele care nu vor să plătească și cele care chiar nu pot să plătească, spune Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere din BNR. De legea în forma adoptată de Parlament vor benficia inclusiv persoane fizice din top 100 de bogați ai României, spune oficialul BNR.
Legea privind darea în plată, care a trecut de Parlament, prevede că o persoană fizică poate să predea creditorului, bancă, IFN sau recuperator, un bun ipotecat pentru a stinge creditul și toate obligațiile ulterioare. Actul normativ, care încă nu e în vigoare, a pus comunitatea bancară în defensivă. După ce inițial s-a opus total unei astfel de prevederi, cu ingerințe asupra creditelor în derulare, reprezentanții sistemului bancar acuză acum lipsa oricăror cirterii sociale în lege.
Cinteză spune că o astfel de lege e necesară în România, dar că trebuie să aibă criterii care să diferențieze între ce care nu mai vor să plătească și cei care nu mai pot să plătească.
"Da, în momentul actual e necesară", a declarat Cinteză, întreba dacă darea în plată este necesară în România. Dar nu oricum. "E necesară o lege care să protejeze oamenii cu probleme", adaugă responsabilul cu supravegherea în BNR, într-o emisiune de la Realitatea TV.
Cinteză: Cel mai mare debitor persoană fizică nu a plătit o rată la credit
În forma actuală, orice debitor persoană fizică poate denunța creditul, dacă lasă ipoteca sau ipotecile creditorului. Asta include și persoanele care au luat credite în alte scopuri decât cele privind achiziția unei locuințe, care nu-și mai pot plăti ratele, dar după legislația în vigoare este posibil să rămână cu datorii, după vânzarea bunului ipotecat. Cinteză spune că legea trebuie să diferențieze între cazuri.
"Să diferențiem o persoană care nu vrea sa platească de o persoană care nu poate să plătească", spune Cinteză și adaugă că legea ar trebui să aibă norme sociale.
Cinteză a fost întrebat, la un seminar derulat la Sinaia, înainte de adoptarea legii de către Parlament, dacă o astfel de lege este necesară în România, în cazul în care ar conține criterii sociale, însă a evitat să dea un răspuns. Bancherii dau același răspuns când vine vorba de necesitatea legii, în condiția existenței unor criteri sociale.
"Noi vrem o lege pentru cei care nu mai pot să plătească, nu pentru cei care nu mai vor să plătească", spune Bogdan Preda, director de Comunicare la Consiliul Patronatelor Băncilor din România (CPBR), în cadrul aceleși emisuni. Reprezentantul Asociației Române a Băncilor, Gabriel Folcuț, a repetat ulterior declarația lui Preda, întărind necesitatea unor criterii sociale.
CPBR a susținut argumente în acest sens în Comisia Juridică de la Camera Deputaților, în ședința în care a fost aprobat raportul de fond, singura, de altfel, pe acest proiect. Au fost ignorate de deputații din comisie, care nu au vrut să le preia sub formă de amendament. Anterior, aceste propuneri concrete privind criteriile sociale nu au apărut în spațiul public.
"Am suspiciuni privind scopul nedeclarat al legii. Legea nu vrea să ajute cu adevărat nevoiașii", spune Cinteză.
Oficialul BNR a prezentat cazul celui mai mare credit acordat unei persoane fizice din România, fără să dea nume, beneficiar al acestei legi.
Potrivit lui Cinteză, benficiarul celui mai mare credit, de 5,8 milioane de euro, face parte din cei mai bogați 100 de români, a luat împrumutul pentru o investiție într-un spațiu comercial și nu a plătit nicio rată după ce a primit banii de la bancă. În acest moment este în executare silită, însă legea dării în plată va elimina posibilitățile creditorilor bancari de a se îndrepta asupra altor proprietăți sau venituri.
Cinteză a mai spus că legea se aplică înclusiv celor aflați în executare silită. De altfel, Profit.ro a scris că aceștia vor fi primii beneficiari ai legii, pentru că nu mai trebuie să ia o decizie dacă își lasă sau nu proprietățile băncii, din moment ce sunt pe cale de a le pierde.
Legea privind darea în plată a fost trimisă spre promulgare președintelui Klaus Iohannis, care are opțiunea de a o promulga sau de o retrimite către Parlament.
