Băncile nu vor putea storna toate provizioanele constituite după intrarea în vigoare a Legii dării în plată, pentru că aceasta produce riscuri, chiar dacă sensul acestei legi a fost modificat de Curtea Constituțională prin condiționarea aplicării la existența impreviziunii, spun bancherii din Asociația Română a Băncilor.
Curtea Constituțională a admis în parte contestațiile băncilor la Legea dării în plată și a declarat neconstituțională legea privind conversia creditelor în franci elvețieni la cursul de la data acordării, decizii favorabile bancherilor, care au contestat vehement cele două legi.
Chiar și în această situație, darea în plată produce efecte în condițiile impreviziunii, ceea ce nu permite băncilor să întoarcă în totalitate provizioanele constituite începând cu luna mai a anului trecut.
“Clarificările adus de CCR au venit foarte târziu”, spune Radu Ghețea, președintele CEC Bank, “E greu să consideri că problema (stornării provizioanelor, n.red.) este rezolvată”, adaugă Ghețea.
“S-a conștientizat că există un astfel de risc”, spune Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor. “Impreviziunea exista și înainte, nu a apărut cu darea în plată, acum este conștientizată și de către bănci”, adaugă Oprescu, care susține că încă se analizează care sunt efectele impreviziunii înainte ca băncile să scadă avansurile la creditele ipotecare la nivelul de dinainte de darea în plată.
Impreviziunea intervine, potrivit CCR, atunci “când în executarea contractului a survenit un eveniment excepțional și exterior ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la data încheierii contractului în privința amplorii și efectelor sale, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligațiilor prevăzute de acesta”.
Curtea a construit o definiție pe teoria din vechiul Cod Civil, care guvernează contractele care fac obiectul dării în plată, și unde aceasta nu era definită explicit.,
“Abordarea de risc este una pesimistă. Dacă provizioanele vor reveni pe venituri, niciodată nu vor reveni toate, odată un eveniment de risc îndeplinit”, spune Florin Dănescu, directorul executiv al ARB.
Oprescu nu crede că vom avea de-a face cu un fenomen de masă în care instanțele să constate impreviziunea în cazurile de dare în plată.
“Va reprezenta o situație mai degrabă excepțională decât frecventă (…) Fiecare caz va fi judecat în parte, ca urmare fiecare client va trebui să probeze în fața judecătorului acest element de impreviziune. Cum va fie el probat rămâne de văzut”, spune Oprescu, care este și președinte executiv al Alpha Bank.
Dănescu spune că speră ca scăderea prețurilor bunurilor imobile să dispară ca motiv din solicitările de dare în plată, după ce CCR a eliminat din lege această prevedere. “Să lăsăm emoția la o parte”, spune Cornel Stănescu, prim-vicepreședinte al Marfin Bank, “răspunsul va fi dat cu fiecare caz în parte”, adaugă el.
Mirela Bordea, vice-președinte executiv al Credit Europe Bank, spune că impreviziunea a fost într-un fel aplicată și până acum în toate restructurările pe care băncile le-au făcut în cazul a mii de clienți persoane fizice și juridice, cu referire la faptul că CCR face trimitere la negocierea între părți în motivarea deciziei pe darea în plată.
De negociere vorbesc bancherii și în cazul celor cu credite în franci elvețieni, cărora CCR le-a anulat legea conversiei la cursul de la data semnării contractelor, când francul valora jumătate din cât e acum.
“Lucrurile vor continua în același trend de negociere directă între bancă și client”, spune Oprescu, care aduce aminte de ofertele unor bănci de conversie cu discount a creditelor în franci elvețieni. “Cred că acest lucru va continua, este independent de rezoluția dată de Curtea Constituțională”.
El speră ca situațiile în care clienții au o stare financiară împovărătoare să fie rezolvate rapid, inclusiv prin Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor, organism finanțat de către bănci, dar care nu a avut prea multe cazuri rezolvate până acum.
Dănescu spune că dezbaterile pe cele două legi au făcut ca oamenii să înțeleagă mai mult cu ce se ocupă o bancă, dar au avut și efecte negative prin scăderea încrederii în sistemul bancar.
Băncile vor fi obligate să schimbe modelul de raportare la risc prin implementarea noilor standarde contabile de anul viitor, când intră în vigoare IFRS 9.
Noul model pune accent pe provizionarea timpurie a creditelor, pe tipuri, înainte ca acestea să înregistreze probleme de rambursare, spun bancherii.
