Banca Națională a României estimează că băncile vor plăti 867,1 milioane de lei în 2019 pentru taxa pe active în forma modificată. Băncile ar putea reduce impactul taxei prin creșterea creditului și/sau scăderea marjelor de dobândă.
Taxa pe activele bancare a fost introdusă prin Ordonanța de Urgență 114/2018 de către Guvernul PSD/ALDE la finele anului trecut. Inițial, taxa avea un cuantum de 1,2% pe an din toate activele financiare ale băncilor, considerat excesiv de către Banca Națională a României, în condițiile în care depășea de trei ori profitabilitatea medie a sectorului bancar în ultimul deceniu. În scenariile BNR realizate la acel moment, taxa ar fi însemnat o gaură de 5,4 miliarde de lei/an pentru bănci, ceea ce ar fi trimis aproape toate băncile pe pierdere și ar fi adus probleme de solvabilitate pentru multe dintre ele.
Guvernul a cedat, în cele din urmă, și a modificat taxa în jos, dar doar după ce agenția Standard & Poor’s i-a pus în vedere că perspectiva de rating suveran va fi scăzută la categoria junk.
În noua formă, introdusă prin OUG 19/2019, taxa este de 0,2% pe an pentru băncile cu cotă de piață de sub 1% și de 0,4% pe an pentru cele cu o cotă de piață de peste 1%, și se aplică, practic, doar pe creditele acordate firmelor și populației fără garanții de stat, fiind scoase din baza impozabilă active precum titlurile de stat sau depozitele interbancare.
Estimările BNR la decembrie 2018 arată că baza impozabilă a sectorului bancar s-ar cifra la 224,2 miliarde lei, reprezentând 49,7% din totalul activelor nete.
Cuantumul taxei, fără aplicarea reducerilor de atingere a țintelor de creștere a creditului/scădere a marjei nete, ar fi de 867,1 milioane de lei, arată BNR în cea mai recentă ediție a Raportului de stabilitate financiară.
Dacă băncile cresc creditarea cu mai mult de 8% sau reduc marjele cu mai mult de 8%, atunci beneficiază de reducerea taxei cu câte jumătate. În cazul în care îndeplinesc ambele condiții, atunci taxa s-ar putea duce la 0. Totodată, noua reglementare prevede și reduceri proporționale cu atingerea parțială a țintelor de la Guvern.
În acest scenariu al aplicării unor reduceri, BNR calculează un impact de 444,2 milioane de lei, având în vedere și profitabilitatea istorică a băncilor – cele care sunt pe pierdere nu plătesc taxa.
Dacă o creștere a creditului este fezabilă în cazul unor bănci, reducerea voluntară a marjelor pare mai degrabă o fantezie guvernamentală, după cum declara Gernot Mittendorfer, directorul financiar al grupului austriac Erste: „Nu intenționăm să reducem marjele pentru a obține o reducere a impozitului, deoarece plata impozitului este o singură dată pe când marja este pentru totdeauna”.
Băncile trebuie să plătească prima tranșă din taxă până pe 25 august. Eventualele reduceri vor fi rambursate ulterior de către Ministerul Finanțelor.
Impactul taxei nu s-a reflectat, astfel, în rezultatele sistemului pe primul trimestru, profiturile nete rămânând la un nivel record, dar pe o rentabilitate în scădere.
