Băncile locale fac mai puțini bani din creditele pentru locuințe decât cele din țări precum Polonia, Cehia și Ungaria, arată un studiu al Asociației Române a Băncilor. Bancherii mai avertizează că pot apărea riscuri pe unele clase de active, în condițiile în care dobânzile vor crește.
Marja netă de dobândă a băncilor pentru creditele ipotecare e de 2,26% pentru perioada 2010-mai 2016, față de 2,33% în Polonia, 2,92% în Cehia sau 3,77% în Ungaria, țări mai avansate decât România. Marja netă reprezintă diferența dintre costul la care se finanțează o bancă și dobânda la care acordă creditul.
Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor, spune că nu a fost inclus în calcul și costul riscului și că singura ajustare făcută este cea cu rezerva minimă obligatorie, de 8% în România pentru lei față de 2% în țările din regiune pentru monedele locale.
CITEȘTE ȘI Oprescu, ARB: Suntem într-un mediu de dobânzi scăzute și trebuie să luăm în calcul riscul ca acestea să crească Rata de dobândă la creditele ipotecare în lei a scăzut de la peste 12% la 3,5% în ultimii șase ani, cea mai amplă scădere de dobândă din regiune, astfel că media dobânzilor e mai mică decât în Polonia, cu 4,4% sau Ungaria, cu 5,2%, dar mai mare decât în Cehia, cu 2,3%.
Această scădere a dobânzilor locale vine pe fondul relaxării politicii monetare a BNR, dar și ca urmare a restricțiilor privind marja de dobândă impuse de Guvern prin programul Prima Casă.
Băncile nu aveau voie până anul trecut să ceară clienților mai mult de 2,5 puncte procentuale peste Robor pentru creditele Prima Casă în lei, iar din acest an marja a fost redusă la 2%.
Oprescu arată că s-a produs o reașezare a structurii creditului adresat populației în ultimii ani dinspre creditul de consum spre creditul ipotecar.
“Creditul ipotecar a scăzut în special pe baza programului Prima Casă”, spune Oprescu despre programul care în prezent a rămas fără bani de garanții.
Înainte de criză România avea cea mai mare pondere a creditului de consum ca procent din PIB din Europa (12,2%) și cea mai scăzută pondere a creditul ipotecar (3,1%).
Acum creditul de consum s-a înjumătățit, în timp ce ipotecarul și-a crescut importanța la 7,2%, după ce a înregistrat cele mai mari rate de creștere la nivel european în ultimii doi ani, insuficient însă pentru a depăși cel mai scăzut nivel ca pondere în PIB din UE.
Intermedierea financiară e redusă în România, explică Oprescu. De altfel, stăm cel mai rău la capitolul datorie privată ca procent în PIB, cu doar 29% credit neguvernamental, în scădere cu șase puncte procentuale față de 2008.
“Intermedierea financiară are o corelație cu creșterea PIB”, susține Oprescu. Economia crește nominal cu circa o unitate la fiecare două unități de creștere a creditului.
Florin Dănescu, președinte executiv al ARB, susține că orice inițiative legislative care se leagă de bănci afectează creditarea și, implicit, economia României. El dă exemplul Ungariei, țară cu mai multe legi care au afectat interesele băncilor și unde creditul privat a scăzut puternic în ultimii ani.
“Cu atât mai puțin ai nevoie de inițiative legislative care să afecteze disciplina la plată”, spune Dănescu despre legile care au trecut prin Parlament sau se află acum în stadiu de proiect.
Unde privații nu au luat bani, a luat statul, care era aproape inexistent pe piața de datorie înainte de 2008, cu doar 8% din creditul acordat de bănci, iar acum a ajuns la 29%, peste media zonei euro. Doar în Ungaria statul e un client mai mare al băncilor, cu 38% din credit.
Dacă pe deoparte bancherii resping legile care, susțin ei, nu-i lasă să crediteze și le cresc și cerința de capital, cum este cazul legii dării în plată, pe de altă parte ei avertizează cu privire la perioada prin care trecem, una a dobânzilor foarte mici.
“Ratele dobânzilor la credite au atins valori minime istorice. Trebuie luat în calcul riscul majorării dobânzilor asupra neperformanței viitoare a unei clase de active”, spune Oprescu, care ocupă și funcția de președinte executiv al Alpha Bank.
La acest moment ar fi “ușor prociclic” să apeși pedala de accelerație a creditării, adaugă el, în condițiile în care dobânzile nu vor rămâne mereu la acest nivel.
