“Se conturează o cifră mică, mică de tot”, spune guvernatorul Mugur Isărescu despre notificările depuse de cei care vor să dea casa băncii. El caracterizează drept extrem de grav faptul că aproape jumătate dintre clienții băncilor care au apelat la darea în plată nu aveau restanțe.
Numărul proceselor pe legea dării în plată, intrată în vigoare pe 13 mai, a trecut de 1.500, însă așa cum Profit.ro a explicat aici, numărul real al notificărilor de dare în plată este mai mare.
“Din datele pe care le avem în prezent se conturează o cifră mică, mică de tot. Să-i întrebați pe cei care au zis 900.000. Cifra aceea ar trebui să constituie un element de dezbatere”, a declarat Isărescu, cu referire la declarațiile inițiatorului Daniel Zamfir, deputat, care a prezentat cifrele de la Biroul de Credit ca fiind numărul total al beneficiarilor legii dării în plată, deși restanțierii raportați acolo nu au doar credite ipotecare, ci și de consum sau carduri de credit.
CITEȘTE ȘI Isărescu, despre impactul Brexit: Mișcările au fost mici. Nici nu ne-am gândit să intervenim pe curs “Aproape jumătate nu aveau restanțe de plată, dintre cei care au apelat la lege. Aproape jumătate. Aceasta este o problemă extrem de serioasă. Oameni care nu aveau probleme cu rambursarea creditului. Am stimulat o răzgândeală, deci cineva care s-a răzgândit: nu mai vreau casa”, adaugă guvernatorul.
“Avem câteva mii de cazuri”, spune Isărescu despre numărul celor care au apelat la lege, fără să dea o cifră exactă, pentru a nu crea dezbateri.
Guvernatorul spune că BNR nu are atribuții directe de raportare pe această lege, dar a cerut informații de la bănci privind numărul de notificări. Susține însă că aceste date sunt incomplete, pentru că procedura implică și executori, notari, avocați. În cele din urmă, însă tot la bănci trebuie să ajungă notificările pentru a fi luate în seamă, ori la instanțe, în cazul în care persoana care dă în plată este în executare silită și alege să nu mai notifice creditorul ci să se adreseze direct judecătoriilor pentru a cere ștergerea datoriilor.
Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate, declara la începutul lunii că sunt 4.000 de notificări de dare în plată, însă BNR s-a delimitat oficial de declarațiile sale.
“Avem o descurajare importantă, mai mult decât semnificativă, a creditării, îndeosebi a creditării ipotecare. Este normal să se întâmple acest lucru. Și aici avem incertitudini. S-a declanșat o suită de procese”, comentează guvernatorul impactul legii.
Pe de altă parte, BNR avertiza că dara în plată va aduce băncilor pierderi de 2,8 miliarde de lei, pornind de la premisa că toți cei care au imobile cu o valoare de piață mai mică decât cea a creditului vor da cheile băncilor.
BNR a încadrat Legea, alături de alte inițiative legate de sistemul bancar, în categoria risc sistemic sever, primul de acest tip identificat de banca centrală și mai periculos chiar decât creșterea deficitului bugetar sau Brexit.
CITEȘTE ȘI Darea în plată inundă instanțele. Credit Europe, Bancpost și Raiffeisen au cele mai multe dosare de judecată Dacă Parlamentul ar fi luat în seamă propunerile BNR, atunci legea ar fi fost în acord cu Codul civil și “mai realistă și de ajutor pentru cei care aveau nevoie de sprijin”, adaugă oficialul BNR.
Propunerile băncii centrale se refereau la introducerea unei condiții ca debitorul să fie în stare de supra-îndatorare, adică rata să depășească 65% din venitul disponibil.
