Economiștii din bănci se așteaptă ca Banca Națională a României să păstreze dobânda de politică monetară la 2,5% în ședința de astăzi, nivel stabilit în luna mai, chiar dacă inflația s-a aflat în acest an considerabil peste pragul superior al țintei oficial. BNR preferă să aștepte ca inflația să intre singură în țintă, ca urmare a efectului statistic de bază, și să jongleze între timp cu dobânzile din piața interbancară.
Rata anuală a inflației a fost de 5,1% în august, menținându-se peste nivelul de 5% la care a urcat la începutul acestui an, îndeosebi după scumpirea energiei și a carburanților. Prognoza băncii centrale arată că inflația va reveni la limita superioară a țintei de inflație, urmând să termine anul la 3,5% și să stea între 2,6 și 3% anul viitor.
BNR a crescut în trei rânduri, cu câte 0,25% puncte procentual,e dobânda-cheie în prima parte a anului, dar din luna mai nu a mai intervenit cu nicio creștere. Semnalele venite din Strada Doamnei îi determină pe economiști să creadă că nici nu va mai fi vorba de vreo majorare în acest an.
„Politica BNR se bazează pe așteptările de dezinflație și creștere economică mai lentă, dar nu este susținută de nivelul ridicat al inflației, de nivelul ridicat excesului de cerere și de intenția Guvernului de a majora în continuare pensiile și salariile din sectorul public”, scriu economiștii UniCredit Bank România.
UniCredit se așteaptă ca inflația să scadă la 3,6% la finele anului și să reintre în ținta de 1,5-3,5% în 2019, dacă euro crește la 1,25 de dolari și prețul țițeiului Brent scade la 70 de dolari pe baril.
„Cu inflația așteptată să scadă spre banda țintă în următoarele două trimestre și cu înclinarea către o viziune dovish (favorabilă condițiilor monetare mai laxe, n. red.) în Consiliul de Administrație al BNR, ne așteptăm ca banca centrală să rămână în așteptare în restul acestui an, susținând probabil necesitatea de a evalua atât transmiterea deciziilor anterioare de înăsprire și noile date, deoarece cifrele recente ale creșterii PIB au surprins negativ”, scriu economiștii ING Bank.
"Supraîncredere" și "auto-mulțumire"
BCR vede inflația la 3,5% la finele anului, la fel ca BNR, însă avertizează că ar putea apărea surprize neplăcute.
„Creșterile susținute ale petrolului pe piețele externe și criza cărnii de porc pe plan local care ar putea deveni evidentă înaintea sărbătorilor de iarnă pot duce preurile în sus. În aceste condiții, pentru a avea o inflație mai mică rămâne să sperăm că nu vom avea noi creșteri ale preurilor administrate la energie electrică sau gaze până la finalul anului și că nu vom asista la o depreciere a leului”, scriu economștii BCR.
„Interpretarea noastră recentă a retoricii BNR sugerează o supra-încredere că poată să-și atingă ținta de inflație, ceea ce s-ar putea transforma în automulțumire”, consideră analiștii ING.
Presiunea pe prețuri ar putea crește, după ce sentimentul general de încredere în economie s-a îmbunătățit în trimestrul 3, ceea ce ar putea duce la accelerarea PIB, pe seama factorilor interni, precum consumul populației, la care se adaugă prognozele privind scumpirea petrolului și perspectivele slăbirii leului, arată economiștii ING. Pe de altă parte, industria și chiar consumatorii se așteaptă la o creștere mai mică a prețurilor, ceea ce ar putea oferi niște susținere politicii actuale a BNR, adaugă economiștii.
Ratele interbancare au luat-o înaintea dobânzii cheie în acest an și au crescut peste nivelul de 2,5% în ultima perioadă inclusiv pe scadențele foarte scurte, în pofida faptului că BNR a furnizat lichiditate prin operațiuni repo deschise, în care băncile au împrumutat cât au dorit la termen se o săptămână – 9,7 miliarde de lei la ultima licitație. Rata ROBOR la 3 luni se menține la 3,1-3,2%, iar cea la 6 luni la 3,4%, față de sub 1% anul trecut, ambii indicatori fiind relevanți pentru calculul dobânzilor variabile la credite.
„Având în vedere reținerea BNR de a crește dobânda cheie în acest an și în următorul, orice întărire a politicii monetare va veni prin piața interbancară, cu ratele ROBOR în intervalul de 3-3,5%, echivalentul a 2-4 creșteri de dobândă adiționale”, scriu analiștii UniCredit.
Pe de altă parte, economiștii ING se așteaptă ca BNR să meargă cu dobânda cheie către dobânzile din piață anul viitor și să livreze trei creșteri de câte 0,25 puncte procentuale.
Volatilitatea din mediul extern, schimbarea politicilor Băncii Centrale Europene, care până acum nu s-a atins de dobânzile aflate la minime istorice, calendarul electoral încărcat, absența stimulilor fiscali suplimentari, în condițiile deficitului bugetar ridicat, și nominalizarea noii conduceri a BNR anul următor reprezintă factori de incertitudine, adaugă economiștii băncii olandeze.
„Astfel, BNR cel mai probabil va încerca să pășească pe linia fină dintre stabilitatea cursului de schimb și cea a dobânzilor și să păstreze gloanțele pentru mai târziu, managementul lichidității find opțiunea pentru a cumpăra mai mult timp. Investițiile slabe și lipsa dovezilor convingătoare a unei bule în prețul activelor favorizează, de asemenea, strategia de așteptare”, consideră analiștii ING.
Ei se așteaptă la o depreciere a leului către pragul de 4,7/euro în următorul trimestru, pe măsură ce rata inflației scade către ținta BNR, care va tolera astfel o depreciere graduală. UniCredit estimează, de asemenea, deprecierea leului la 4,7 unități/euro la finele anului și la 4,75/euro anul viitor, în timp ce BCR estimează menținerea cursului sub pragul de 4,7 în 2018, cu un euro valorând 4,68 lei la finele anului curent și 4,77 lei la sfârșitul lui 2019.
