Ieri piețele americane au fost închise de Martin Luther Day, o sărbătoare federală ce are loc în fiecare an în a treia zi de luni din ianuarie, și marchează ziua de naștere a lui Martin Luther King Jr., un pastor baptist nord-american, activist politic, cunoscut mai ales ca luptător pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite ale Americii (SUA).
În acest context n-am mai avut parte de maxime istorice, însă direcția în perioada următoare poate fi influențată de multitudinea de cifre referitoare la câștigurile și veniturile cumpaniilor importante, căci sezonul raportărilor financiare pentru finalul anului trecută intră într-o perioadă aglometată. Astfel, unele dintre cele mai importante nume programate în această săptămână sunt Netflix, IBM, Johnson&Johnson, Intel și American Express, în timp ce săptămâna viitoare așteptăm Apple, McDonalds, Microsoft, Tesla, Amazon, Facebook, Boeing, Honeywell și Exxon. Referitor la Boeing, potrivit surselor CNBC, compania poartă discuții cu băncile pentru a putea împrumuta o sumă de cel puțin 10 miliarde dolari, în condițiile în care producătorul de avioane pierde aproximativ un miliard dolari pe lună din cauza blocării la sol a avioanelor 737MAX, iar pentru trimestrul al treilea al anului trecut a raportat o pierdere de aproape trei miliarde de dolari. Criza provocată a obligat Boeing să oprească producția celui mai bine vândut avion al său și să schimbe directorul general.
Majoritatea burselor europene au închis pe roșu, după ce Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a revizuit prognoza globală de creștere la 2,9% în 2019 (de la 3% în octombrie), 3,3% în 2020 (de la 3,4%) și 3,4% în 2021 (de la 3,6%). Revizuirea s-a datorat în principal surprizelor negative asupra activității economice în câteva economii de piață emergente, în special India, dar și impactului creșterii tulburărilor sociale. Dintre indicii majori cel mai mult au pierdut cei de la Milano (FTSE MIB -0,57%), Londra (FTSE100 -0,30%), și Madrid (IBEX 35 -0,23%). Pe de altă parte, indicele german DAX (+0,17%) a închis pe verde, pe fondul saltului acțiunilor Qiagen (+4,59%), după ce jurnaliștii analiști de la CTFN au afirmat că există interes și se discută despre o achiziție potențială a companiei de testare genetică.
În schimb la Bursa de Valori București (BVB) am asistat la o ședință verde, în care am regăsit același evoluții din ultima perioadă. Mă refer, în primul rând, la reconfirmarea interesului investitorilor pentru Societățile de Investiții Financiare (SIF), în cantextul unui discount destul de semnificativ față de VUAN (Valoarea Unitară a Activului Net), coroborat cu profiturile din 2019, cu atât mai mult cu cât s-a eliminat și pragul de deținere. În aceste condiții, creșterile, în special ale SIF Tranilvania (SIF3 +4,08%) și SIF Muntenia (SIF4 +5,66%), au tras în sus indicele financiar BET-FI (+1,76%), ce a depășit nivelul de 51.000 puncte. Pe de altă parte trebuie consemnată aceeași evoluție neconcludentă a celuilalt indice sectorial, cel energetic BET-NG (+0,11%), tras în jos de data aceasta de pierderile acțiunilor Transelectrica (TEL -1,72%) și Romgaz (SNG -1,06%). Volumele au fost în scădere, de doar 5,22 milioane euro, însă spre deosebire de ședințele precedente, de data aceasta nu au fost acțiuni care să acapareze o mare parte din aceste rulaje, efectuate în principal cu titlurile Banca Transilvania (TLV +0,19%), SIF Oltenia (SIF5 +1,10%), Fondul Proprietatea (FP 0,00%), BRD Group Societe Generale (BRD 0,00%) și SIF Banat Crișana (SIF1 +1,70%).
Cu bursele de acțiuni și obligațiuni închise în SUA, piața valutară a fost extrem de liniștită ieri, cu variații mici ale cotațiilor principalelor perechi, în care deabia s-a observat aprecierea dolarului canadian (CAD), în timp ce la polul opus s-a situat lira sterlină (GBP).
Ieri a fost în schimb un pic de volatilitate pentru cotațiile petrolului și o deschidere cu gap, însă mișcarea nu a fost de durată iar prețurile au revenit ulterior la nivelurile anterioare. Totul în contextul în care s-a vorbit despre o reducere de circa 700.000 barili pe zi din producția libiană (una de obicei în jur de 1,3 milioane barili pe zi), ca urmare a faptului că Miliția Armatei Naționale Libiene a închis o conductă și a blocat niște porturi în centrul și estul Libiei. Khalifa Haftar, care a fost general în armata lui Gaddafi și ale cărui forțe controlează cea mai mare parte din estul și sudul Libiei, face o nouă încercare de a captura Tripoli, capitala țării, situată în nord-vest, oprită deocamdată de negocierile de încetare a focului de la Berlin, sub patronajul marilor puteri.
