Privind de-a lungul anilor la cum a evoluat sistemul sanitar în România, subfinanțarea lui este o boală cronică, spune, la conferința Profit Health.forum, Dan Zaharescu, director executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Soluția miraculoasă ar fi alocarea a 9% din PIB pentru sistemul de sănătate.
Conferința, transmisă în direct și la Profit News TV, a fost organizată cu sprijinul ARPIM, Bristol Meyers Squibb, MSD, Roche, Stada, UCB Pharma
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
„În urmă cu 20 de ani, alocarea din PIB pentru sănătate era undeva la 2,7-2,8% și noi vorbeam atunci de 6% alocare din PIB ca să ne apropiem de media europeană. Între timp, europenii au continuat să aloce din ce în ce mai mult și lucrurile se văd în evoluțiile pe care le au în sistemele de sănătate europene.
România, din păcate, abia anul trecut a ajuns la 6,5% din PIB, dar nu numai contribuții de stat. Această cifra include și contribuțiile private la sănătate. Am avut nevoie de 20 de ani pentru a dubla alocarea din PIB. Dacă vrem să ajungem la 9% din PIB, trebuie să vedem care e orizontul pe care ni-l putem imagina să se întâmple acest lucru”, spune acesta.
Pe de altă parte, continuă el, acum 25 de ani, când a fost creat sistemul de asigurări de sănătate, el a fost gândit pe anumite principii, care au fost distorsionate de-a lungul acestei perioade și de aceea se confruntă cu atât de multe probleme în acest moment.
„Este evident că sistemul nu mai este adaptat adevăratelor nevoi ale populației, cu această îmbătrânire accelerată și cu problemele adiacente cu care se confruntă sistemul. Pe de altă parte, fără o gândire strategică pe termen mediu și lung, nu putem să avansăm și vom fi în situația de a petici de la un an la altul”, precizează Dan Zaharescu, adăugând că România din 2020 este în procedură de deficit excesiv și de atunci aveam o cheltuială mai mare din PIB decât ceea ce ne puteam permite apartenența la UE.
„Iar modul în care s-a planificat bugetul anului trecut a fost extrem de deficitar și consecințele s-au văzut la sfârșitul anului când a fost închis cu datorii semnificative. În loc de 4,7% deficit din PIB cât a fost planificat suntem la 5,7% din PIB, fără să luam în calcul toate cheltuielile care nu au fost achitate din anul trecut și care au fost rostogolite în acest an.
Ori din acest punct de vedere, sistemul sanitar suferă cu atât mai mult din cauza subfinanțării pentru că anul acesta algoritmul de planificare al bugetului a fost identic cu cel de anul trecut. Se știa că nu este suficient anul trecut, iar anul acesta practic ajungem să dublăm nevoia de finanțare pentru sistemul sanitar, astfel încât să aibă o bună funcționare”, mai spune acesta.
El adaugă că în 2025 se vor vedea cel mai probabil consecințele deciziilor statului în ceea ce privește sistemul sanitar.
„După alegeri va trebui să trăim momentul adevărului. Și, din păcate, am mai avut o secvență în 2008-2010, când, în clipa în care s-a spart buboiul cu o planificare și o bugetare incorectă la nivel național, s-a ajuns la tăierea drastică de salarii, de costuri și la situații care ne-au costat câțiva ani de evoluție negativă, până când am reușit să echilibrăm situația și să ajungem la această creștere”, atrage atenția Dan Zaharescu.
În plus, argumentul că România nu-și permite un sistem de sănătate mai bun nu mai stă în picioare, astfel că va trebui corectată această situație.
„România nu e cea mai săracă țară din UE. Evoluțiile din ultimii ani, cu acea creștere economică ne-a adus în situația în care, raportat la paritatea puterii de cumpărare față de media europeană, să fim la 7,6%. Deci, acel argument că suntem cei mai săraci din UE și că nu ne putem permite un sistem de sănătate mai bun sau o alocare bugetară corectă pentru sănătate nu mai stă în picioare. Și, fără îndoială că va trebui corectată de acum înainte”, subliniază el.
Pentru a echilibra bugetul, continuă Dan Zaharescu, sunt necesare investiții majore.
„Industria farmaceutica e o industrie a gulerelor albe, cu o mare valoare adăugată, cu un potențial tehnic și științific extrem de ridicat, care ar permite României să-și ridice ștacheta mult mai sus față de nivelul actual. Dar, din păcate mediul economic în care funcționează industria farmaceutică, e un mediu total ostil”, precizează directorul executiv al ARPIM.
De la intrarea României în UE și până în prezent, totalul investițiilor în industria farmaceutică, în capacități de producție, nu a depășit mai mult de 250 milioane euro.
„Asta înseamnă niște firmituri investite în fiecare an”, punctează acesta.
O altă zonă de investiții cu un potențial foarte bun pentru industria inovatoare, adaugă el, este zona de studii clinice.
„România ar putea să exceleze aici. La nivelul anilor 2008-2010 aveam în jurul a aproximativ 240 de studii clinice în derulare pe an. Anul trecut am avut în jurul a 100 de studii clinice. Totalul investițiilor în studii clinice se ridica anul trecut undeva spre 70-80 milioane euro. Asta înseamnă că noi am avut cam 5 studii clinice la un milion de locuitori.
Media UE este de 50 studii clinice la un milion de locuitori. Ori dacă cu 5 studii clinice am investit 70-80 milioane euro, de 10 ori mai mult ar însemna 700-800 milioane euro investiții directe pe an, pe care România ar putea să le atragă dacă ar reuși să reintre în zona de dezvoltare a studiilor clinice. În această zonă toată lumea are de câștigat”, mai spune Dan Zaharescu.
