Sistemul de sănătate din România ar trebui să învețe din lecțiile pandemiei COVID-19, să se adapteze noilor provocări și să profite de oportunitățile noi în ce privește infrastructura, distribuția geografică echitabilă a furnizorilor de servicii medicale, serviciile medicale la domiciliu, instruirea personalului, gestionarea situațiilor de urgență, precum și finanțarea sistemului, a declarat Conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial, la videoconferința Profit Health Forum. Un rezultat pozitiv al crizei sanitare este extinderea utilizării instrumentelor digitale, consideră oficialul.
Videoconferința, transmisă în direct pe site-ul profit.ro, pe pagina de Facebook Profit.ro, ca și de către postul de televiziune Profit TV, este organizată cu sprijinul Pfizer, al Asociației Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), al Roche Romania și al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)
"Pandemia COVID-19 cred că ne-a dovedit tuturor că amenințările la adresa sănătății publice sunt extrem de complexe. Cred că, după ce vom depăși această criză, este esențial să învățăm din lecțiile pe care le-am parcurs. Viitorul sistemului de sănătate în era post-COVID depinde foarte mult de capacitatea noastră de a ne adapta la noua normalitate și de a face față unui nou set de provocări și de a absorbi noi oportunități, noi paradigme, pentru infrastructură, pentru distribuția geografică echitabilă a furnizorilor de servicii medicale, pentru servicii medicale la domiciliu, pentru instruirea persoanelor din sistem, care s-au adaptat atât de bine contextului actual, pentru răspunsul la situații de urgență, inclusiv al populației, pentru crearea de mecanisme funcționale, precum și mecanisme de finanțare flexibile. Toate cred că vor deveni critice în perioada următoare", a spus consilierul prezidențial.
Pentru a le garanta implementarea, aceste direcții trebuie să prezinte o abordare intersectorială de tip sănătate în toate politicile și să fie asumate printr-un angajament al tuturor, explică oficialul.
Extinderea utilizării instrumentelor digitale reprezintă, de asemenea, un câștig pentru sistemul de sănătate în actuala criză.
"Soluțiile digitale și-au dovedit potențialul și înainte de pandemie, sistemele de sănătate la nivel global fiind supuse unei transformări digitale profunde. În timpul crizei, restricțiile impuse au determinat întreruperi în furnizarea serviciilor medicale tradiționale. Ceea ce înseamnă o monitorizare sporită a populațiilor vulnerabile. Cred că instrumentele de e-sănătate au fost utilizate și în România rapid și eficient, iar răspunsul la pandemie prin intermediul aplicațiilor de monitorizare și de supraveghere s-au constituit într-o alternativă viabilă pentru continuarea asistenței medicale", a declarat Loreta Păun.
Digitalizarea sănătății în România trebuie să continue și să valorifice inclusiv oportunitățile financiare disponibile la nivel european în această perioadă, având chiar potențialul de a atenua impactul lipsei de personal medical.
"Digitalizarea poate reprezenta o alternativă deosebită pentru urmărire și în periada post-COVID, reducând stresul asupra infrastructurii existente, dar mai ales presiunea asupra personalului și așa deficitar. Aceste tehnologii fac medicina personalizată și mai accesibilă, pentru că, știți, medicina personalizată este una dintre temele preferate ale președintelui României. Pentru ca acest lucru să se întâmple, cred că toți actorii responsabili trebuie să susțină deblocarea potențialului acestor tehnologii și sustenabilitatea finanțării digitalizării sistemului de sănătate. Există, așa cum știm, oportunități financiare la nivel european și este esențial să le valorificăm în această perioadă", spune consilierul președintelui.
Aceasta a atras atenția și asupra situației bolnavilor cronic și asupra mortalității prevenibile, care rămâne o problemă serioasă a sistemului de sănătate românesc și "poate fi una dintre explicațiile mortalității crescute a pacienților cu COVID din spitale".
"Debirocratizarea, soluțiile digitale, accesul la studii clinice, reconfigurarea programelor de screening și diagnosticarea precoce reprezintă direcții de acțiune în viitor. În plus, investiția în sănătate înseamnă investiția în educație pentru sănătate. În egală măsură în resursele umane și în infrastructură. avem nevoie de un domeniu sanitar care să răsplătească valoarea, valoarea adevărată. Și care să stimuleze performanța. Avem nevoie de personal medical bine pregătit și bine plătit. Avem nevoie de un management performant care să aibă la bază criterii reale de performanță. Sistemul trebuie depolitizat, pentru că numai un management performant al spitalelor poate să creeze, în final, performanță la nivelul întregului sistem", a explicat Loreta Păun.
Reprezentantul administrației prezidențiale a atras totodată atenția asupra nevoii de a combate dezinformarea legată de vaccinare, mai ales că, pentru a reveni la normalitate în perioada următoare, va fi necesară vaccinarea anticovid.
"În final, câteva cuvinte despre vaccinare, care știți că a adus beneficii enorme omenirii, prin înlăturarea unor boli de multe ori mortale sau invalidante, dar în ultimii ani cu toții asităm la o erdoare a încrederii populației în vaccinare, fapt care a condus la reducerea acoperii. Ori, în contextul pandemiei cu atât mai mult, având în vedere necesitatea revenirii la o viață economică și socială cât mai aproape de normalitate, trebuie să avem în vedere introducerea de vaccinuri anticovid, iar conexiunea dintre vaccinare și reziliența sistemului este foarte importantă. Dar este nevoie de eforturi susținute din partea actorilor responsabili pentru a combate dezinformarea și pentru a consolida încrederea populației", a declarat consilierul prezindențial.
