Chiar dacă asistența medicală este gratuită pentru angajații români, tot mai mulți aleg să își trateze problemele de sănătate în sistemul privat. De la analize la operații complicate, companiile private din sectorul medical au ajuns, în 2019, să ofere mare parte din serviciile necesare populației.
Principalul argument cu care se prezintă în fața clienților îl reprezintă calitatea serviciilor. Confortul și aparatura performantă, timpul de așteptare redus, atenția alocată igienizării, profesionalismul angajaților sunt doar câteva dintre elementele, care puse în balanță cu infecțiile intraspitalicești și lipsa dotărilor din spitalele de stat au determinat românii să aleagă alternativa oferită de spitalele și clinicile private.
Așa s-a ajuns ca afacerile din sectorul serviciilor medicale private să țintească, în 2018, nivelul de 11 miliarde de lei, de la 9,7 miliarde de lei în 2017. Potrivit analizei KeysFin, business-ul din acest sector a crescut cu 21,3% față de 2016, respectiv cu 472% față de 2007.
Profitul net al rețelelor de clinici private a crescut cu 29% față de 2016 și cu 420% față de 2007, la 1,5 miliarde de lei în 2017.
"În 2018, piața serviciilor medicale private a atins un nivel de maturitate, dovadă că numărul de companii s-a menținut la aproape 15.000, în scădere cu numai 1,5% față de 2016. Față de 2007, evoluția este una impresionantă – sunt cu aproape 90% mai multe companii decât acum 12 ani’’, afirmă analiștii KeysFin.
Potrivit acestora, 2019 va aduce, cel mai probabil, o continuare a consolidării pieței, achizițiile și fuziunile urmând să fie în prim-plan. "Dezvoltarea rețelelor de clinici private va continua în acest an prin absorbția cabinetelor independente, iar marii jucători își vor consolida prezența în comunitățile urbane prin extinderea serviciilor, de la analize și operații la asigurări medicale”, estimează experții.
Potrivit datelor, în sectorul medical privat activează, în prezent, peste 65.000 de angajați, în creștere cu 2,1% față de 2016 și cu 122% față de 2007. Costul mediu cu forța de muncă a crescut cu 22% față de 2016 la aproape 39.000 de lei per angajat în timp ce productivitatea muncii a avansat ceva mai lent, cu 19%, la peste 147.000 de lei per angajat în 2017.
"2019 va aduce, cel mai probabil, o accentuare a bătăliei pe resursele umane. Într-un sector în care concurența este acerbă, extinderea serviciilor, atât din punct de vedere calitativ cât mai ales cantitativ (noi clinici, cabinete, servicii etc.) va fi condiționată de disponibilitatea personalului (medici, asistenți etc.). Nivelul salarial și condițiile de muncă vor reprezenta tot mai mult o alternativă viabilă pentru personalul de la stat care nu a dorit să facă pasul spre clinicile din Occident”, estimează analiștii.
2017 a adus CENTRUL MEDICAL UNIREA SRL pe primul loc în topul afacerilor din sectorul medical. Compania controlată de Royal Capital Investments, care administrează local rețeaua Regina Maria, a depășit MED LIFE SA, raportând afaceri de 381 milioane de lei (3,9% din totalul pieței) față de 379 milioane de lei, cât a înregistrat MedLife.
Pe locul III s-a situat SANADOR SRL, companie cu capital 100% românesc, care a raportat o cifră de afaceri de 289,6 milioane de lei, adică 3% din total.
Sanador este urmată de FRESENIUS NEPHROCARE ROMANIA SRL, DIAVERUM ROMANIA SRL, SYNEVO ROMANIA SRL, DELTA HEALTH CARE SRL, CENTRUL MEDICAL POLICLINICO DI MONZA SRL, AVITUM SRL și GRAL MEDICAL SRL.
Pe ansamblu, cele mai mari 10 companii au generat peste 23% din cifra de afaceri totală. De menționat că Delta Health Care SRL este controlată tot de liderul topului, CMU, companie care astfel își consolidează poziția în top 10.
În ceea ce privește profitabilitatea, SYNEVO ROMANIA SRL este cel mai profitabil jucător din piața serviciilor medicale private, cu un rezultat pozitiv de 24 de milioane de lei în 2017. În clasament urmează FRESENIUS NEPHROCARE ROMANIA SRL și HIPERDIA SA cu 16,1 respectiv 13,4 milioane de lei.
"Cu un ROE de peste 40%, serviciile medicale private au ajuns să reprezinte una dintre cele mai rentabile afaceri din perspectiva randamentului obținut de acționari. Este o industrie în care investițiile pe termen lung sunt masive și cu o capitalizare peste medie, care a depășit încă din 2016 nivelul de rentabilitate ante-criză (2007, de 34,8%). Raportul dintre activele imobilizate și cele totale în cazul celor mai mari investiții depășeau în 2017 pragul de 60% (mult peste media economiei) semnal că politica agresivă de investiții va continua’’, estimează analiștii de la KeysFin.
La nivel regional, cele mai multe clinici se află în București (cifra de afaceri de 4,5 miliarde de lei), Brașov (488 milioane de lei), Timiș (469 milioane de lei), Cluj (404 milioane de lei) și Constanța (334 milioane de lei). Împreună, Capitala și cele patru județe au generat peste 64% din cifra de afaceri totală în 2017.
Potrivit analiștilor, piața serviciilor medicale private are un potențial semnificativ.
Dezvoltarea economică accelerată, reliefată prin extinderea serviciilor și îmbunătățirea nivelului de trai (creșterea veniturilor clienților) și îmbătrânirea populației vor face ca necesarul de servicii medicale să crească semnificativ în următorii ani.
Potrivit datelor Institutului de Monitorizare și Evaluare a Sănătății (IHME), dacă în 2015 cheltuielile pentru sănătate erau de 1.128 de dolari/persoană, până în 2040 acestea ar urma să ajungă la peste 3.085 de dolari. Deși vom aloca mai puțini bani decât bulgarii (3.435 dolari) sau ungurii (3.723 dolari), îi vom depăși pe ceilalți vecini ai noștri din Serbia, Ucraina și Moldova. Spre comparație, statele dezvoltate, cum este și Austria, vor investi aproape dublu (6.654 dolari).
"Într-o țară în care sporul natural este tot mai redus, iar îmbătrânirea populației a atins un nivel îngrijorător, nevoia de servicii medicale va fi tot mai mare. În absența unor alocări substanțiale pentru construcția de spitale, clinici și dezvoltarea de servicii de asistență, pare tot mai probabilă alternativa înglobării serviciilor medicale private în sistemul asigurărilor medicale de stat. Mai simplu spus, nu este exclus ca, în viitor, statul să fie nevoit să folosească clinicile private pentru a-și acoperi necesarul, iar plățile să fie făcute de la bugetul public.’’, estimează analiștii.
