Consumatorii fac confuzie între medicamente eliberate fără prescripție medicală și suplimente alimentare, după cum s-a observat în cadrul unui studiu derulat pe aceste piețe de Consiliul Concurenței, care recomandă reglementări suplimentare pentru a elimina aceste situații.
Potrivit unui comunicat, consumatorii selectează medicamentele fără rețetă (OTC - over the counter) și suplimentele alimentare în funcție de beneficiile prezentate, utilizarea personală anterioară, sfaturi de la profesioniști din domeniul sănătății (de exemplu farmaciști). În ceea ce privește suplimentele alimentare cumpărătorii sunt, însă, influențați și de experiența împărtășită de alți consumatori pe site-urile de comercializare a acestor produse. Unele dintre aceste comentarii nu sunt întotdeauna corecte și pot induce în eroare consumatorii, iar faptul că nu există o monitorizare și nicio moderare a conținutului (comentariilor) pe site-urile de comercializare adâncește confuzia privind OTC și suplimente alimentare.
În acest scop, autoritatea de concurență consideră ca necesară introducerea unor reglementări care să elimine aceste situații întâlnite în practică, în care suplimentele alimentare sunt considerate medicamente, cum ar fi responsabilizarea comerciantului online în privința conformității acestui conținut cu cerințele legale și afișarea comentariilor numai după evaluarea acestora de către un moderator sau să nu existe posibilitatea de a publica mărturii personale pe site-ul comerciantului online, dacă acesta nu are resursele necesare supravegherii și controlului acestui conținut.
De asemenea, autoritatea de concurență mai recomandă definirea unor elemente de diferențiere vizuală (de exemplu simboluri sau pictograme) specifice suplimentelor alimentare. O astfel de măsură poate ajuta publicul larg să identifice cu mai multă ușurință tipul produsului și facilitează, totodată, procesul de alegere a consumatorului.
Medicamentul reprezintă orice substanță sau combinație de substanțe ce are proprietăți pentru tratarea sau prevenirea bolilor.
Suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli. Suplimentele alimentare reprezintă surse concentrate de vitamine, minerale sau alte substanțe cu efect nutritiv sau fiziologic, singure sau în combinație.
Studiul autorității de concurență a arătat că, în România, vânzările de medicamente eliberate fără prescripție medicală și de suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani, ceea ce arată interesul consumatorului român pentru prevenirea și tratarea afecțiunilor comune (dureri de cap, răceală, tuse, dureri musculare, afecțiuni digestive etc.), precum și interesul crescut de a-și completa regimul alimentar în funcție de nevoile nutriționale ale fiecăruia. Cu toate acestea, administrarea suplimentelor alimentare în exces sau în lipsa unei informări corecte în prealabil poate fi dăunătoare sănătății.
Reglementările privind producția și comercializarea medicamentelor OTC și a suplimentelor alimentare sunt mai flexibile și mai permisive comparativ cu prevederile legale aplicabile medicamentelor eliberate în baza unei prescripții medicale. Principalele diferențe sunt reprezentate de libertatea operatorilor de a-și stabili prețurile de comercializare, posibilitatea promovării produselor către publicul larg, canalele prin intermediul cărora se pot comercializa aceste produse și procedurile privind punerea pe piață.
În România, medicamentele fără prescripție medicală se comercializează cu amănuntul prin farmacii și drogherii, fizic sau online.
În clasamentul celor mai bine vândute 25 de medicamente OTC din România se regăsesc analgezice (Nurofen, Antinevralgic, Voltaren, Paracetamol), medicamente de răceală, gripă, tuse (Parasinus, Coldrex, Fervex, Theraflu, Panadol, Nurofen Răceală și Gripă, Olynth, Oscillococcinum, ACC, Tantum Verde, Strepsils Intensiv), medicamente pentru afecțiuni digestive (Colebil, No Spa, Triferment, Dicarbocalm), hepatoprotectoare (Essentiale), medicamente pentru afecțiuni ale inimii (Aspenter, Aspacardin), medicamente pentru anxietate și oboseală (Magne B6) și medicamente pentru tratamentul rănilor (Betadine, Baneocin).
În ceea ce privește comerțul electronic cu medicamente OTC, legislația este ambiguă și nu menționează clar dacă comercializarea online se poate face prin site-ul propriu al farmaciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere.
La ora actuală, comerțul electronic cu medicamente se desfășoară atât prin intermediul site-ului propriu deținut de farmacie/drogherie, cât și prin intermediul unei platforme de intermediere.
Prin urmare, în scopul asigurării unei interpretări corecte și unitare a cadrului normativ în materie, Consiliul Concurenței recomandă introducerea unor clarificări care să permită farmaciei/drogheriei online să cunoască cu exactitate cerințele pe care trebuie să le îndeplinească în cazul comercializării online a medicamentelor atât prin propria pagina de internet, cât și prin intermediul platformelor.
Pe de altă parte, suplimentele alimentare pot fi achiziționate de consumatori din farmacii și drogherii, dar și din hypermarketuri, supermarketuri, magazine naturiste/plafar, benzinării, magazine online.
Potrivit informațiilor furnizate de Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, pe piața din România sunt prezenți circa 650 de operatori (producători, importatori, distribuitori) implicați în comercializarea suplimentelor alimentare. Totodată, există producători care au pus pe piață peste 100 de produse, ceea ce reliefează capacitatea de diversificare a ofertei, precum și multitudinea de combinații posibile în cadrul formulelor de produs.
Disponibilitatea și utilizarea pe scară largă a suplimentelor alimentare au făcut ca aceste produse să devină parte a regimului alimentar zilnic al populației, generând un nivel semnificativ de expunere a consumatorului la această categorie de produse.
În clasamentul suplimentelor alimentare, cele mai bine vândute 25 de astfel de produse sunt utilizate pentru susținerea sănătății tractului digestiv și a metabolismului (Linex, Eubiotic, Protectis, Supradyn Energy, Vitamax, Hepatoprotect, Fortifikat, Elevit, Cebrium, Liv 52, Sennalax, Centrum, Redoxon, Silimarina, Neurovert, Carbocit și marca privată Naturalis HepatoSuport). Clasamentul este completat de suplimentele alimentare utilizate pentru susținerea sănătății sistemului genito-urinar (Idelyn Urinal și Uractiv), pentru susținerea sănătății osteo-articulară și musculară (Proenzi Atrostop și Supramax Articulații), pentru susținerea sănătății sistemului nervos (Alanerv) și pentru susținerea sănătății sistemului cardiovascular (Korill, Devaricid și Tarosin).
"Existența unei legislații ambigue și incomplete generează probleme în ceea ce privește comercializarea și publicitatea suplimentelor alimentare și conduce la o interpretare neunitară a cadrului normativ", consideră reprezentanții Consiliului Concurenței.
În luna aprilie a anului trecut, cadrul legislativ a fost completat cu Legea suplimentelor alimentare (nr. 56/2021), care prevede că suplimentele alimentare ce au în compoziție vitamine, minerale (singulare sau combinate) sau și alte substanțe cu efect nutrițional sau fiziologic se comercializează în baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sănătății. Însă, legea nu se aplică suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale/aromatice. Acestea se comercializează în baza avizului emis de Institutul de Bioresurse Alimentare.
Potrivit Comisiei Europene, 19 state membre au adoptat norme naționale pentru reglementarea utilizării plantelor și există o cerere din ce în ce mai mare din partea statelor membre de a prelua astfel de proceduri, ceea ce sugerează că substanțele vegetale utilizate în alimente pot da naștere unor efecte negative asupra sănătății și ar merita un control mai atent și mai sistematic.
În acest context, Consiliul Concurenței susține propunerea Institutului de Bioresurse Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor aferente suplimentelor alimentare. Această măsură poate contribui la creșterea gradului de protecție a sănătății publice.
De asemenea, pentru ca un consumator să poată identifica și verifica cu mai multă ușurință și rapiditate informațiile privind comercializarea legală a unui anumit supliment alimentar pe piața din România, Consiliul Concurenței recomandă crearea unei platforme unice dedicată suplimentelor alimentare. În plus, în contextul avertizării publicului larg asupra riscurilor pe care le implică achiziționarea de suplimente alimentare comercializate ilegal prin internet, consumatorii pot fi încurajați să consulte această platformă înainte de achiziționarea unui supliment, în cazul în care aceștia au îndoieli cu privire la comercializarea legală a unui produs pe piața din România.
Diferențele existente între statele membre privind plantele permise, respectiv interzise în fabricarea suplimentelor alimentare, pot genera situații în care plante interzise a se comercializa sub formă de suplimente alimentare în România, să fie, totuși, puse pe piață ca urmare a aducerii lor dintr-un alt stat membru. Autoritatea de concurență susține propunerea Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare privind acordarea operatorilor români a unei derogări de la listele negative/limitative în aceleași condiții de siguranță alimentară. O altă posibilă soluție ar fi actualizarea listei de plante, în mod periodic, pentru a se lua în considerare suplimentele alimentare astfel introduse pe piață.
Pentru majoritatea piețelor de medicamente eliberate fără prescripție medicală și pentru cea mai mare parte a brandurilor de suplimente analizate, publicitatea din domeniul audiovizualului reprezintă principala formă de promovare a acestor produse, având ponderea cea mai mare în bugetele de marketing.
În anul 2020, ponderea publicității la medicamente și suplimente alimentare în totalul activităților de publicitate a fost de 30%, în creștere față de 23,7%, în 2018.
Cumulat, la toate posturile de televiziune monitorizate de CNA, durata medie zilnică de difuzare a spoturilor publicitare referitoare la medicamente și suplimente alimentare a fost de 45,41 de ore pe zi, înregistrând o majorare cu 35% față de 2018.
De asemenea, în anul 2020, numărul total al spoturilor la medicamente și suplimente alimentare a fost de 3.342.946 spoturi, ceea ce reprezintă o creștere cu 36% față de 2018. Această creștere se datorează, în principal, evoluției categoriei de suplimente alimentare, care, în perioada 2018-2020, a crescut cu 65%, până la 1.461.548 de spoturi publicitare.
În acest context, în care publicitatea are o mare influență asupra comportamentului consumatorilor, Consiliul Concurenței recomandă realizarea unor campanii de educare și informare având ca scop difuzarea de informații cu privire la particularitățile suplimentelor alimentare și medicamentelor OTC.
Aceste campanii pot fi realizate atât prin intermediul mediilor clasice de comunicare (spoturi TV cu acoperire națională și audiență ridicată, anunțuri radio, broșuri etc.), cât și prin intermediul mediului online, astfel încât informațiile să ajungă la o parte cât mai însemnată a populației.
Consiliul Concurenței recomandă autorităților cu competențe în domeniul suplimentelor alimentare îmbunătățirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare și totodată, recomandă Ministerului Sănătății efectuarea unei analize privind durata și frecvența optimă difuzării materialelor publicitare la medicamentele OTC și suplimentele alimentare fără a fi afectat nivelul sănătății publice.
În ceea ce privește publicitatea la medicamente prin intermediul rețelelor de socializare și al aplicațiilor mobile, la ora actuală, aceasta este interzisă de legislația în vigoare. Cu toate acestea, autoritățile din domeniul sănătății au apreciat că cerințele impuse altor forme de publicitate, cum ar fi publicitatea realizată prin intermediul canalelor de televiziune sau prin internet, sunt apte să protejeze sănătatea publică.
În aceste condiții, autoritatea de concurență consideră că aceleași condiții/condiții similare, completate cu cerințe (ca de exemplu, limitarea utilizării funcțiilor interactive - butonul "like"/"dislike", comentarii, distribuirea conținutului) care să asigure caracterul static al conținutului aprobat s-ar putea aplica și în cazul rețelelor de socializare sau al aplicațiilor mobile.
Prin urmare, Consiliul Concurenței recomandă autorităților cu competențe în domeniul sănătății revizuirea legislației privind publicitatea medicamentelor OTC în sensul definirii rețelelor de socializare și aplicațiilor mobile și stabilirii unor cerințe specifice astfel încât să poată fi utilizate aceste canale de comunicare fără a fi afectat nivelul sănătății publice.
De asemenea, autoritatea de concurență propune elaborarea unor reglementări clare și unitare specifice suplimentelor alimentare, care să se aplice comunicării destinate consumatorului și profesioniștilor în domeniul sănătății. Spre exemplu, similar medicamentelor, și în cazul suplimentelor alimentare se pot stabili reguli cu privire la formele de publicitate utilizate, informațiile pe care trebuie să le cuprindă, formulele acceptate, interzise sau obligatorii.
Contextul epidemiologic SARS Cov 2 a influențat vânzările de medicamente și suplimente alimentare, în perioada de la începutul pandemiei, acestea înregistrând o creștere semnificativă. Acest lucru arată interesul pacientului român în constituirea unor stocuri de medicamente și/sau suplimente utilizate în caz de febră, dureri de cap, tuse, congestie nazală, dureri de gât.
Astfel, în martie 2020, adică înaintea instituirii stării de urgență și în timpul acesteia, vânzările de medicamente Parasinus, Antinevralgic P și Nurofen Răceală și Gripă, Nurofen au fost de până la patru ori mai mari, iar cele de Paracetamol au fost de aproximativ opt ori mai mari comparativ cu perioada anterioară.
În ceea ce privește suplimentele alimentare, în aceeași perioadă, martie 2020, consumatorii au achiziționat Septosol într-o cantitate de aproximativ șase ori mai mare și de cinci ori mai mult Decasept, față de prima lună a anului anterior.
Studiul este pus în consultare publică pe site-ul Consiliului Concurenței, iar părțile interesate pot transmite observații timp de 30 de zile.
