Valoarea anuală a pieței pharma a atins 7,051 miliarde euro în trimestrul I 2024, în Romania, cu 13,6% mai mult decât la finalul primului trimestru din 2023, a declarat, sâmbătă, Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). În ultimii 5 ani, s-au retras aproximativ 3.000 de medicamente din România, dintre care aproape 500 de inovative, reprezentând 20% din totalul medicamentelor inovative de pe piață.
”Valoarea anuală a pieței pharma a atins 7,051 miliarde euro în trimestrul I 2024, în Romania, cu 13,6% mai mult decât în 2023, din care medicamentele cu vânzare în baza prescripției medicale este de 5,169 miliarde euro, iar cea a OTC-urilor (Over the Counter, produs medicamentos care se poate elibera fără prescripție medicală) a fost de 1,882 miliarde euro”, afirmă Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), citat de News.ro.
Deficitul balanței comerciale a României pe medicamente în 2023 a fost de peste 5,2 miliarde de euro (aproximativ 18% din total).
În ultimii 5 ani s-au retras aproximativ 3.000 de medicamente din România, dintre care aproape 500 de inovative, reprezentând 20% din totalul medicamentelor inovative de pe piață.
”Marea majoritate au fost retrase din motive economice. Costurile de fabricație au fost mai mari decât prețurile nete la care medicamentele ar putea fi comercializate în România”, a declarat reprezentantul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), pentru News.ro.
Potrivit lui Dan Zaharescu, reducerea inactivității din cauza handicapului/ bolii cu 10% are un potențial câștig economic și fiscal de 982 milioane euro în România.
”Dacă pacientul are acces la un medicament mai eficient care îi reduce perioada de concediu medical cu 10% sau dacă este diagnosticat la timp, atunci aceste costuri sociale se reduc semnificativ, iar pacientul din asistat devine contributor”, a adăugat el.
Dezvoltarea unui medicament durează între 12 și 15 ani, cu un cost de 2 miliarde de euro per medicament. 39 de miliarde de euro sunt investiți anual de sectorul pharma în cercetare&dezvoltare.
Aprobarea unui medicament durează în medie 244 de zile în SUA și 426 zile în Uniunea Europeană.
Cheltuielile nete ale CNAS cu medicamentele s-a ridicat în 2023 la suma de 17,36 miliarde lei, iar pentru acest an e prevăzută suma de 17,7 miliarde lei. Cu 2% a crescut bugetul de medicamente în 2024, deși existau 28 de medicamente care așteptau rambursarea din octombrie 2023 și 50 de medicamente care asteaptă începerea negocierilor de cost-volum.
”Sistemul de asigurări de sănătate împlinește 25 de ani în 2024, dar modul de organizare și funcționarea este complet diferit față de proiectul inițial și din această cauză el este departe de a avea capacitatea de a acoperi nevoile reale ale populației României de astăzi și cu atât mai mult, ale populației de mâine. Actualul sistem de rambursare a fost creat în 2008 și completat în 2015 cu mecanismele de evaluare a tehnologiilor medicale și contractele cost volum/cost volum rezultat”, arată datele ARPIM.
Totalul investițiilor de capital în industria farmaceutică din România în perioada 2000 – 2020 nu depășește 250 milioane euro (studiu PWC).
”Lipsa interesului investitorilor pentru a investi în industria farmaceutică din Romania, în condițiile în care peste 20% din cifra de afaceri a unui producător de medicamente este investită în Cercetare și Dezvoltare”, spun reprezentanții ARPIM.
La nivel european, metodologia de stabilire a prețurilor este în curs de revizuire de mai bine de 4 ani, fără a exista o perspectivă clară de finalizare a acestui proces.
17,5 miliarde de lei au fost colectați din 2012 până în 2021 doar din taxa clawback, care suprataxează industria farmaceutică, peste taxarea obișnuită aplicată oricărui operator economic din România. Taxa introdusă în 2009 ca măsură temporară implementată pe perioada crizei economice din 2008 – 2012. Inițial a fost o taxă între 5% și 11% din cifra de afaceri a unui producător de medicamente. Din 2012 a devenit o taxă aplicată la prețul de raft (incluzând marja distribuitorului și a farmacistului și chiar TVA-ul în formula inițială), care acoperea diferența dintre bugetul trimestrial pentru medicamente și consumul real de medicamente. Taxa nu figurează în Codul fiscal dar se aplică același regim de colectare ca pentru orice altă taxă. Din 2012 până în T4 2018, bugetul trimestrial a fost înghețat la 1,453 miliarde lei, iar taxa clawback a variat în toți acești ani între 12% și 32%.
Scopul declarat a fost cel de limitare a consumului de medicamente, dar în practică a fost un mecanism de acoperire a deficitului bugetului CNAS. Din 2019 taxa a fost plafonată la 25% pentru inovative și la 20% pentru genericele produse în afara României și 15% pentru genericele românești, iar din anul 2023, pentru generice taxa a devenit 15%, indiferent unde sunt produse.
Peste 31 de organizații din Romania cer alocarea a 9% din Produsul Intern Brut pentru sănătate.
Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor din Romania rămân cele mai scăzute dintre țările UE. 9% din PIB este media europeană a cheltuielilor publice pentru sănătate. În Romania, 4,5% din PIB este finanțarea sănătății din surse publice în 2024, nemodificată din 2023 și aproape egală cu nivelul din 2018, arată ARPIM, citând datele OECD State of Health in the EU Romania.
În sectorul medicamentelor inovatoare în Romania erau în anul 2020 circa 11.600 de locuri de muncă, din care 2.800 locuri de muncă susținute în mod direct.
Contribuția sectorului medicamentelor inovatoare se ridică la peste 1 miliard euro, plățile specifice sectorului având un aport semnificativ, de peste 0,6-0,7 miliarde euro.
Îmbătrânirea populației este una din provocările viitoare de sănătate
”O îmbătrânire a populației va exercita presiuni asupra cheltuielilor pentru asistență medicală în viitor, deoarece persoanele în vârstă necesită îngrijiri mai costisitoare. Fenomenul de îmbătrânire a populației s-a accentuat în România în ultimii ani, observându-se o scădere a populației în vârstă de muncă, în timp ce ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste este în creștere (de la 16,5% în 2014 la 18,5% în 2019). Mai mult, conform ultimelor proiecții ale populației Eurostat, în structura vârstei populației din România este de așteptat să se observe o tranziție către o structură a populației mai în vârstă, astfel cea de 65 de ani și peste fiind estimată să reprezinte mai mult de 30% din populația țării în 2050”, spun reprezentanții ARPIM.
Industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa. Cu peste 8.000 de medicamente aflate în dezvoltare, industria farmaceutică face progrese atât în ceea ce privește prevenirea, cât și îngrijirea pacienților în afecțiuni precum cancerul, Alzheimer, diabet, boli infecțioase, boli rare.
”Medicamentele inovatoare și vaccinurile sunt unele dintre cele mai puternice instrumente pentru a ajuta oamenii din întreaga Europă să ducă vieți mai lungi, mai sănătoase, mai prospere și mai productive”, arată ARPIM.
Potrivit ARPIM, persoanele în vârstă din România au mai puțini ani de viață sănătoasă decât media UE. Speranța de viață sănătoasă la vârsta de 65 de ani în România este mult mai mică decât media UE. În 2020, atât rata mortalității evitabile, cât și cea a mortalității prin cauze tratabile din România au fost cele mai ridicate din UE. Mortalitatea cauzată de cancer este peste media UE, iar serviciile de screening nu sunt cuprinzătoare. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză a mortalității.
