Grupul austriac OMV, compania mamă a OMV Petrom, care deține, alături de americanii de la ExxonMobil, concesiunea perimetrului de gaze naturale din Marea Neagră Neptun Deep, cea mai mare descoperire comercială de gaze din offshore-ul românesc, a decis să amâne pentru anul viitor decizia finală de investiție în proiectul Neptun Deep, a anunțat, la Viena, în cadrul unei conferințe, CEO-ul Rainer Seele. Profit.ro a atras atenția că, în condițiile în care Parlamentul votează legea în forma actuală, gazul din Marea Neagră ar putea să nu mai ajungă în centralele românilor sau în gazoductele ungurilor, cum se tem politicienii autohtoni, ci direct pe masa curților de arbitraj.
Detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu, în direct la Profit TV
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
De ce este important: Contractele de concesiune sunt semnate pe zeci de ani, 30 de ani în cazul Neptun Deep, operat de EXXON și în care este partener și OMV Petrom). OMV și Exxon pot însă solicita o prelungire a etapei de explorare, invocând tocmai instabilitatea legislativă și adoptarea legii pe ultima sută de metri ca principale cauze pentru care nu pot efectua calculele necesare pentru determinarea caracterului comercial al gazului din zăcământ, exploatabil sau neexploatabil. Dacă ANRM refuză prelungirea, cele două companii s-ar putea adresa unei curți de arbitraj, invocând reaua voință a statului român, care a modificat termenii contractuali și nu oricum, ci pe ultima sută de metri. Ele ar putea solicita recuperarea investițiilor deja efectuate, a costului capitalului investit în ultimii 10 ani și eventuale despăgubiri.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În plus, OMV Petrom ar putea să solicite chiar și sumele achitate în ultimii ani drept impozit suplimentar pe veniturile din liberalizarea prețului gazelor onshore, în practică acesta reprezentând tot un impozit pe producție și asimilat redevenței, care efectiv a dublat presiunea fiscală asupra companiei, în pofida faptului că în contract se prevedea că nivelul redevenței nu se schimbă pe durata acestuia.
Mai este important: România ar mai pierde și veniturile bugetare pe care le-ar avea potrivit actualului regim fiscal în cazul declanșării producției în Marea Neagră, estimate de Wood Mackenzie la 7,5 miliarde de dolari.
CEO-ul a arătat că legea offshore, adoptată ieri de Parlament, a fost aprobată prea târziu, ceea ce nu mai permite OMV să evalueze condițiile prevăzute de aceasta și să adopte o decizie în trimestrul IV al acestui an, cum își planificase inițial.
Șeful OMV s-a declarat nemulțumit și de obligația impusă de lege producătorilor offshore de gaze de a vinde pe piețele centralizate din România minimum 50% din cantitatea anuală de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, cu precizarea că este vorba de 50% din cantitatea de gaze naturale din producția proprie.
"Suntem foarte preocupați de faptul că vom fi restricționați în vânzarea gazelor. Libertatea de vânzare a gazelor este foarte importantă", a punctat Seele, subliniind că, spre deosebire de alte țări din regiune, România este aproape total independentă din punct de vedere energetic, importând mai puțin de 10% din necesarul său de gaze de la gigantul rus de stat Gazprom.
Miercuri, Parlamentul a votat legea offshore, cu o fiscalitate majorată chiar și față de nivelul cuprins în legea trimisă de președintele Klaus Iohannis către reexaminare. Într-o ultimă tentativă de îmbunare a investitorilor, care s-au declarat nemulțumiți de prevederile legii, parlamentarii au acceptat să reintroducă clauza de stabilitate a regimului fiscal al exploatărilor de gaze naturale din Marea Neagră pe toată perioada de derulare a acordurilor petroliere, inclusiv în ceea ce privește impozitul pe veniturile suplimentare ale concesionarilor, eliminată la comisiile Camerei Deputaților.
Profit.ro a atras atenția că în condițiile în care Parlamentul votează legea în forma actuală, gazul din Marea Neagră ar putea să nu mai ajungă în centralele românilor sau în gazoductele ungurilor, cum se tem politicienii autohtoni, ci direct pe masa curților de arbitraj.
În pofida calculelor populiste efectuate de diverși politicieni, exploatarea gazului din Marea Neagră se află într-un real pericol, pentru prima dată, în cadrul discuțiilor avute miercuri în Parlament, cele două părți exprimându-și categoric pozițiile, care la prima vedere par ireconciliabile.
În timp ce parlamentarii români susțineau, indiferent de partidul din care fac parte, maximizarea veniturilor statului, reprezentanții operatorilor din Marea Neagră solicitau, în vederea adoptării unei decizii de investiție favorabile, păstrarea cadrului legislativ de dinaintea adoptării de către Parlament a controversatei legi offshore.
Contractele de concesiune sunt semnate pe zeci de ani, 30 în cazul Neptun Deep, operat de EXXON și în care este partener și OMV Petrom). Parlamentarii români se folosesc de faptul că, în urma unei prelungiri cu 5 ani din 2013, faza de explorare ar trebui să se încheie în acest an. Cu alte cuvinte, credeau aleșii, Exxon și OMV Petrom vor trebui să adopte o decizie de investiție până la finalul anului, indiferent de forma legii offshore. Dacă ea era pozitivă, totul era rezolvat, dacă era negativă, ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale) preia zăcămintele și le poate scoate la licitație.
