Prețul gazelor va fi plafonat până la 28 februarie 2022 la 68 de lei/MWh atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali.
În prezent, prețul gazelor furnizate în luna decembrie este de 90 de lei/MWh, cu o pătrime mai mare decât viitorul preț reglementat.
Controlul prețului gazelor este argumentat prin faptul că producătorii (Romgaz și OMV Petrom au o cotă de piață de peste 90%) “vând gazul la un preț de 3 ori mai mare decât costul de producție“
Introducerea noului preț plafonat al gazelor va face parte dintr-o ordonanță de urgență de modificare a Codului Fiscal, prin care a fost introdusă și “taxa pe lăcomie” în cazul băncilor, și care va urma să intre în viitoarea ședință de guvern.
Măsura adoptată de guvern va diminua însă încasările bugetare, chiar dacă ministrul nu a anunțat acest lucru.
La actualul preț de 90 de lei/MWh, statul încasează o redevență de 9 lei, calculată la prețul de bursa austriacă, și un impozit pe venituri suplimentare din dereglementarea prețului gazelor de 19 lei.
La noul plafon de 68 de lei/MWh, redevența va rămâne de 9 lei/MWh, iar impozitul special va aduce la buget doar 9 lei/MWh. Cu alte cuvinte, statul va încasa cu 10 lei sau cu o treime (32,1%) mai puțin pentru fiecare MWh tranzacționat în România. Iar reducerea veniturilor din impozitul suplimentar va fi de aproximativ 53%.
Anual, statul român încasează din impozitul de veniturile suplimentare din dereglementarea prețului gazelor anual 6-700 milioane de lei, ceea ce înseamnă că guvernul va înregistra pierderi la buget de aproximativ 350 de milioane de lei.
Asta în cazul în care taxa se va mai aplica, pentru că titlul actului normativ în care este prevăzută (OUG 7/2013) precizează că este un impozit pe “veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețului gazelor”. Iar noul plafon reprezintă o reglementare a prețului gazelor ce anulează oportunitatea impozitării și contrazice actul normativ care o introducea.
În acest caz, statul va pierde întreaga sumă de 6-700 milioane de lei pe care o încasa din acest impozit până în prezent.
Dincolo de efectul asupra bugetului de stat, plafonarea prețului gazelor va amâna foarte probabil după 2022 orice adoptare a unei decizii finale de investiții în Marea Neagră. Noul plafon, dublat de noua lege offshore, va face, foarte probabil, neprofitabilă orice investiție în Marea Neagră.
În acest fel, Guvernul reia practic măsura anunțată în vara acestui an, dar retrasă în cele din urmă, care prevedea plafonarea prețului de vânzare al gazelor din producția internă de la producători la furnizori la 55 lei/MWh până în 2021, sub nivelul de dinainte de liberalizarea pieței, de 60 lei/MWh, cu motivarea că, în absența unei astfel de măsuri, gazele interne se vor mai scumpi până la peste 80 lei/MWh în 2019.
Plafonarea fusese pregătită sub formă de proiect de HG după ce Darius Vâlcov, consilierul prim-ministrului, declarase la Antena 3 că Guvernul poate introduce o politică de control al prețurilor la gaze naturale, prin care acestea să scadă cu 20%, în condițiile în care, potrivit calculelor sale, din 2013, gazele s-ar fi scumpit cu 75%, iar principalii producători interni, OMV Petrom și Romgaz, ar avea "marje de profit de 300%" (de fapt 200% chiar și după cifrele avansate de acesta, cost de producție 27 lei și preț de vânzare 81 lei/MWh -n.r.).
