Statul român ar putea încasa anul viitor, pentru fiecare MWh de gaz comercializat în România, sume mai mari cu 38% din impozitul pe veniturile din liberalizarea prețului gazelor, Guvernul intenționând să majoreze impozitarea respectivului domeniu. Astfel, companiile producătoare de gaze ar putea plăti, începând cu 1 ianuarie, un impozit special mai mare din veniturile suplimentare obținute din liberalizarea prețului gazelor, cotele de impozitare urmând a ajunge și peste 90%, în loc de 60 sau 80% cât sunt în prezent.
Potrivit noului act normativ, avansat la nivel politic, impozitul suplimentar nu ar mai fi calculat prin impunerea unei cote de 60% pentru veniturile realizate de prețuri de până la 85 de lei și de 80% pentru veniturile din prețuri mai mari de 85 de lei, ci prin impunerea unor cote mai mari și a mai multor praguri: de 70% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 75 lei/MWh inclusiv, de 80% din venitul suplimentar pentru prețurile mai mari decât 75 lei/MWh și mai mici sau egale cu 90 lei/MWh etc.
Impactul asupra costurilor companiilor la actualul preț de 90 de lei/MWh ar fi de 7 lei suplimentari (creștere de 38%, de la 19 lei/MWh cât a încasat în medie din impozitul suplimentar în acest an la 26 de lei/MWh de la 1 ianuarie) pe care statul ar trebui să-i încaseze la fiecare MWh.
Dacă potrivit actualului cadru fiscal statul încasează 28 lei/MWh (o redevență de 9 lei - la prețul de pe bursa austriacă- și un impozit special de 19 lei, după intrarea în vigoare a ordonanței companiile statul va încasa 35 lei/MWh (redevența de 9 lei și impozit special de 26 de lei).
Sursa: senatorul Florin Cîțu
Potrivit proiectului de ordonanță făcut public de senatorul liberal Florin Cîțu, veniturile bugetare obținute numai din plata redevenței și a impozitului suplimentar ar trebui să se majoreze cu 25% în condițiile în care nivelul producției ar fi constantă. Numai că industria se confruntă cu o scădere naturală a producției, care s-a văzut și în acest an. În plus, majorarea impozitării ar putea transforma unele zăcăminte operate de Romgaz și OMV Petrom în zăcăminte neprofitabile.
Calculele sunt însă efectuate fără a lua în calcul introducerea unui preț de referință de pe bursa austriacă, cum prevedea un proiect de modificare a aceluiași act normativ (OUG 7/2013) aflat pe masa comsiei de buget-finanțe a Camerei Deputaților.
Potrivit acestui proiect aflat în Parlament, vechile cote de 60% și 80% erau aplicate nu prețului efectiv de vânzare, ci prețului de pe bursa austriacă, mai mare în medie în 2018 cu 30% decât cel realizat de companiile autohtone. În plus era eliminată deductibilitatea redevenței din baza de calcul și limitate la 30% investiâțiile deductibile recunoscute.
