Guvernul lucrează la elaborarea de măsuri legislative solicitate de industria energetică, dar și de marii consumatori industriali de energie electrică și gaze, respectiv la un sistem de protejare a consumatorilor casnici vulnerabili, care ar permite liberalizarea prețurilor, la o schemă de compensare a costurilor marilor jucători cu achiziția obligatorie de certificate de emisii de CO2, precum și la modificarea celebrei OUG nr. 114/2018.
"În următoarele 2-3 luni, Guvernul va continua să lucreze la legislația necesară protejării consumatorilor vulnerabili, ceea ce cred că pentru foarte mulți jucători din piață va fi binevenit. De asemenea, s-a aprobat un Memorandum prin care se constituie o comisie interministerială pentru stabilirea schemei de compensare pentru certificatele de emisii de dioxid de carbon, care va veni în sprijinul industriei, al marilor consumatori de energie, așa cum le-am promis în urmă cu o săptămână la întâlnirea pe care am avut-o. Sperăm ca aceste măsuri să impulsioneze industria energetică", a declarat consilierul pe probleme de energie al premierului, Florin Ciocănelea, la conferința Energy Strategy Summit, organizată de Energynomics.
El a mai spus că Executivul are în vedere reluarea și dezvoltarea dialogului cu industria energetică.
CITEȘTE ȘI FOTO Proprietățile ultra premium din Nordul Capitalei au ajuns la un preț record, peste anii de boom imobiliar"Intenționăm să reluăm și să dezvoltăm dialogul dintre Guvern și companiile energetice, care, trebuie să recunosc, din punctul de vedere al Guvernului, a fost un pic, să nu zic uitat, dar lăsat mai în urmă. Deja am avut niște întâlniri foarte bune cu companiile mari consumatoare de energie. Suntem deschiși la dialog și la propuneri de soluții", a menționat Ciocănelea.
Consilierul premierului Dăncilă a vorbit și despre modificarea celebrei OUG nr. 114/2018.
"Este în analiză, pe partea de energie, modificarea Ordonanței 114/2018, ale cărei prevederi, pentru mulți dintre dumneavoastră, au fost destul de dificile. Am constatat în schimb, spre surprinderea mea, că alte companii au fost foarte mulțumite cu ceea ce s-a prevăzut în ordonanța 114, și mă refer numai la partea de energie. Vom încerca să găsim o soluție de mijloc. Știu că și Comisia de Industrii a Camerei Deputaților lucrează la modificarea acestei Ordonanțe", a precizat oficialul guvernamental.
CITEȘTE ȘI „Pokémon Detectiv Pikachu”, debut pe primul loc în box office-ul românesc de weekendMiza este eliminarea plafonului de 68 lei/MWh în ceea ce privește prețul cu care producătorii interni vând furnizorilor gazele destinate consumului clienților casnici și CET-urilor care produc căldură pentru populație, dar și recunoașterea integrală, pentru furnizori, în prețul final de furnizare către clienții casnici aprobat de ANRE, a costurilor cu achiziția gazelor.
"Pot fi luate în calcul mai multe opțiuni de finanțare a unei scheme de protecție a clienților vulnerabili, cum ar fi introducerea unei taxe sociale pe facturile de energie (gaze naturale și curent electric) plătite de utilizatorii finali, inclusiv segmentele clienților casnici și non-casnici. Companiile energetice pot și ele contribui la finanțarea acestor scheme. De exemplu, comercianți cu amănuntul de energie din Marea Britanie contribuie la programul “Warm Homes Discount”, prin aplicarea unei reduceri anuale de 140 lire sterline pentru anumiți clienți vulnerabili, în funcție de cota de piață", se menționează în documentul citat.
CITEȘTE ȘI Suedezii și spaniolii, europenii cu cea mai mare speranță de viațăDe asemenea, scumpirea exponențială a prețului certificatelor de emisiii de gaze cu efect de seră, a căror achiziție este obligatorie în baza legislației europene și naționale, creează probleme financiare foarte mari atât producătorilor de energie din combustibili fosili convenționali, în primul rând celor care folosesc cărbune, dar și marilor consumatori industriali de energie.
Comisia lui Iancu va participa la întocmiea raportului în urma deciziei în acest sens a Biroului Permanent al Camerei Deputaților, decizie luată pe 28 mai, la o zi după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) l-a condamnat definitiv pe liderul PSD și al Camerei Liviu Dragnea la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare. Inițial, se avea în vedere ca raportul să fie elaborat doar de către Comisia pentru Buget, Finanțe și Bănci, iar termenul de depunere a raportului era chiar 28 mai, data la care Biroul Permanent a luat decizia menționată mai sus.