Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, și omologul său din Ungaria, FGSZ, au decis să prelungească din nou, cu încă 4 luni, până pe 1 octombrie, procedura de rezervare de capacitate pe faza 2 de dezvoltare a gazoductului internațional BRUA, prin care capacitatea de transport a conductei ar urma să fie majorată la 4,4 miliarde metri cubi pe an, de la 1,75 miliarde, cât va asigura prima fază a proiectului, la care Transgaz lucrează de anul trecut și care ar urma să fie finalizată anul acesta.
Inițial, procedura de rezervare de capacitate din partea companiilor interesate era programată să se încheie pe 25 februarie, însă a fost prelungită de 2 ori, mai întâi până pe 30 mai, iar acum, recent, pentru a doua oară, până pe 1 octombrie. Proiectul este vital și pentru transportul către Occident al gazelor care ar urma să fie extrase din perimetrul offshore Neptun Deep concesionat de ExxonMobil și OMV Petrom, cel mai mare din sectorul românesc al Mării Negre.
"În ultimele zile, FGSZ Ltd. și Transgaz SA au primit câteva solicitări din partea utilizatorilor rețelei privind extinderea Perioadei III de depunere a ofertelor din cadrul Procedurii de Sezon Deschis. Pe baza solicitărilor primite, Transgaz și FGSZ au analizat posibilitatea extinderii Perioadei III de depunere a ofertelor și au propus modificări într-o manieră coordonată. ANRE, prin decizia nr. 994/29.05.2019, și MEKH (instituția similară din Ungaria – n.r.), prin decizia nr. H1540/2019, au aprobat prelungirea Perioadei III de depunere a ofertelor", au transmis cei doi operatori naționali de transport de gaze.
Astfel, oferte de rezervare vor putea fi depuse până pe 1 octombrie, iar testul economic în baza ofertelor care vor fi depuse, test menit să stabilească dacă rezervările sunt suficiente pentru a face proiectul rentabil, se va efectua în intervalul 1 – 7 octombrie. Rezultatul testului va fi cunoscut pe 15 octombrie. Dacă acesta va fi pozitiv, firmele care au rezervat capacitate vor avea termen până pe 29 octombrie să semneze contractele de rezervare. Dacă testul economic va fi negativ, Transgaz și FGSZ vor anunța pe 15 octombrie încheierea procedurii de sezon deschis.
Rainer Seele, șeful OMV, compania-mamă austriacă a OMV Petrom, a anticipat evoluția, într-o teleconferință cu analiștii financiari desfășurată în prima parte a lunii trecute.
"În România, managementul nostru local se află într-un dialog intensiv cu Guvernul României, cu diferite ministere, și vedem clar un mic progres. Astfel, plafonarea prețului gazelor pe următorii 3 ani a fost limitată la un segment de piață mai mic (format din consumatorii casnici și producătorii de energie termică pentru populație – n.r.), ceea ce e o veste bună. Însă nu e suficient pentru o decizie finală pozitivă de investiție (în Neptun Deep – n.r.). Trebuie să avem mai multă stabilitate fiscală și în special un angajament clar al Guvernului României cu privire la liberalizarea pieței. Și, bineînțeles, avem nevoie de punerea la punct a infrastructurii-cheie. Știu că procedura de rezervare de capacitate pe conducta România-Ungaria va expira la finalul acestei luni (mai 2019 – n.r.). Sper ca lucrurile să devină mai clare, căci în caz contrar va fi nevoie de o nouă prelungire a procedurii de rezervare pentru această capacitate", a spus Rainer Seele, răspunzând unei întrebări din partea unui analist al grupului financiar elvețian UBS.
După cum a scris Profit.ro, bună parte a contractelor de rezervare de capacitate de transport de gaze pe viitoarea conductă BRUA, faza 2, ce va întări interconectarea dintre România și Ungaria, contracte semnate la finalul lui 2017, după prima rundă de rezervare, au fost reziliate de către firmele ofertante până la data limită de 14 decembrie 2018, iar volumul de capacitate de transport rezervată prevăzut de contractele rămase în vigoare s-a situat sub minimul necesar pentru ca investițiile în noua conductă să fie rentabile din punct de vedere economic.
Principala sursă de gaze avută în vedere pentru noul gazoduct este reprezentantă de perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră, concesionat de ExxonMobil și OMV Petrom și pentru care decizia finală de investiție a fost amânată pe termen nedefinit, din cauza prevederilor Legii offshore și OUG 114/2018, considerate dezavantajoase de către companiile petroliere.
Faza 2 a BRUA, la care lucrările ar trebui să înceapă anul acesta, presupune construcția de către Transgaz unei conducte de transport gaze naturale Recaș–Horia în lungime de aproximativ 50 km, amplificarea stațiilor de comprimare gaze naturale (SC Podișor, SC Bibești și SC Jupa) construite în faza I, prin montarea unui agregat de comprimare suplimentar în fiecare stație, precum și amplificarea stației de măsurare gaze naturale SMG Horia.
Faza 1 a proiectului, la care Transgaz lucrează deja, înseamnă construcția conductei de transport gaze naturale Podișor-Recaș, în lungime de 479 km, cu diametru de 32” (Dn 800) și presiunea de proiectare de 63 bar, precum și a trei stații de comprimare a gazelor, la Podișor, Jupa și Bibești. Valoarea totală estimată a investițiilor necesare pentru faza I a BRUA este de 478,6 milioane euro, 40% din cheltuielile eligibile estimate fiind acoperite de Uniunea Europeană, printr-un grant în valoare 179,3 milioane de euro. Lucrările sunt în grafic și ar urma să fie finalizate anul acesta.
FGSZ, operatorul de transport din Ungaria, care din februarie este condus de un fost country manager al operațiunilor din România ale grupului ungar de petrol și gaze MOL, născut și crescut la Timișoara și care și-a început cariera profesională ca director de comunicare în cadrul Guvernului de la Budapesta în primul mandat de premier al lui Viktor Orban, a anunțat în martie că dezvoltarea coridorului de transport de gaze România-Ungaria, parte a proiectului de gazoduct BRUA faza 1, vital pentru securitatea aprovizionării în Europa Centrală și de Est, este în grafic, noua stație de comprimare a gazelor construită de FGSZ la punctul de interconectare de la Csanádpalota dintre cele 2 sisteme naționale de transport urmând să fie finalizată în octombrie.
Recent, luna aceasta, FGSZ a transmis că, de la 1 iulie, companiile interesate pot rezerva capacitate de transport majorată pe direcția România-Ungaria la punctul de interconectare de la Csanádpalota, capacitatea fermă disponibilă urmând să fie de 896.678 kWh/h începând cu 1 octombrie 2019.
Lucrările Transgaz de dezvoltare a interconectărilor cu sistemele vecine din Ungaria și Bulgaria, în vederea majorării capacității de export și tranzit de gaze naturale a României, au intrat de anul trecut sub supravegherea directă a Comisiei Europene, potrivit angajamentelor asumate de Transgaz în urma unei investigații a Comisiei, care suspectează compania de stat de "întârzierea strategică" a lucrărilor, de natură să blocheze exporturile românești de gaze.
Astfel, Transgaz s-a angajat oficial să pună la dispoziție o capacitate fermă minimă totală de export de 4,05 miliarde de metri cubi de gaze pe an la punctele de interconectare cu Ungaria și Bulgaria, să respecte termene ferme de finalizare a lucrărilor necesare atingerii acestei capacități de export, să nu impună tarife de transport mai mari pentru exporturi decât pentru livrări interne de gaze și, în general, să nu întreprindă nimic care ar putea pune piedici exporturilor de gaze din România, prin nici o metodă (tarife, argumente tehnice, aranjamente contractuale sau altele).
Nerespectarea acestor angajamente poate duce la impunerea de către Comisia Europeană a unei amenzi de până la 10% din cifra de afaceri anuală a Transgaz, care în 2018 s-a ridicat la peste 1,74 miliarde lei.
În toamna anului 2017, Parlamentul și Consiliul European au adoptat un Regulament care prevede înființarea unui așa-numit "mecanism de solidaritate" la nivelul UE, prin care țările care se confruntă cu crize serioase de aprovizionare cu gaze trebuie sprijinite de celelalte state membre, prin livrări de gaze naturale. Regulamentul stipulează inclusiv că, pentru a ajuta statele în criză, celelalte țări ar trebui să reducă sau chiar să întrerupă furnizarea pentru anumite tipuri de clienți. Pentru ca Regulamentul să poată fi efectiv aplicat, este nevoie ca schimburile de gaze între state să se poată face la niveluri cantitative cât mai mari și să nu existe nici un fel de bariere în calea acestora.
