″Este un proiect de încă de acum o săptămână, care a fost actualizat în acest context de criză din Orientul Mijociu, și care ne va asigura că românii nu vor plăti mai mult de 0,31 lei/kWh, cât plătesc azi, pentru încă un an de zile″, a declarat și ieri ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Esența noii reglementări, care va fi în vigoare până la primăvara viitoare (31 martie 2027), este menținerea unui preț angro reglementat cu care producătorii interni sunt obligați să le vândă furnizorilor volumele necesare pentru asigurarea consumului clienților casnici și al centralelor de producție de energie termică, precum și pentru umplerea depozitelor subterane de înmagazinare la minimum 90% din capacitate cu volume destinate acelorași 2 tipuri de clienți menționate.
Acest preț angro reglementat la producător, care reprezintă grosul prețului final de furnizare, scade cu 8,3% de la 1 aprilie, de la nivelul actual de 120 lei/MWh la 110 lei/MWh. Cantitățile vândute la preț reglementat sunt scutite de supraimpozitarea specifică aplicată producătorilor de gaze, atât onshore, cât și offshore, iar redevențele sunt calculate la prețul de referință de 110 lei/MWh.
″Avem și un preț reglementat la transportator, 15 lei/MWh, și un preț reglementat la distribuție, maxim 69 lei/MWh″, a precizat astăzi ministrul Energiei, după ședința de Guvern. El s-a referit la tarifele practicate de Transgaz și operatorii de distribuție în momentul de față, aprobate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE)
Tarifele de transport și distribuție a gazelor sunt reglementate, însă nu în sensul că ar fi stabilite de Guvern, ci în sensul că metodologia de determinare a lor este prevăzută de norme ale ANRE. Conform acestor norme, tarifele urmează să fie revizuite vara aceasta, fiind posibil să fie aprobate și majorări ale lor, pe care furnizorii le vor include în prețurile finale facturate tuturor consumatorilor, inclusiv populației. Tarifele trebuie să le asigure operatorilor de rețele recuperarea cheltuielilor în dezvoltarea și operarea acestora, cu o rată de rentabilitate fixă, reglementată.
Cumulate, tarifele de transport și distribuție reprezintă peste un sfert din totalul prețului final facturat.
De asemenea, este păstrată reglementarea componentei de furnizare din prețul final din prezent, la 15 lei/MWh, aceasta incluzând costurile operaționale, administrative și de personal ale furnizorilor, plus marja de profit.
Rămâne în vigoare și actuala limită de includere în prețul final facturat a costurilor furnizorilor cu dezechilibrele, la cel mult 10% din contravaloarea gazelor naturale destinate populației și CET-urilor.
Tarifele de înmagazinare rămân în continuare nereglementate, deși sectorul are de facto structură de monopol.
Nereglementat rămâne și costul, inclus în prețul final, al gazelor naturale procurate de furnizori din import pentru consumul casnicilor și CET-urilor, în momentele în care producția internă este insuficientă pentru asigurarea acestuia, în principal în perioadele de iarnă grea, precum cea din momentul de față.
″Prezenta ordonanță nu modifică și nu afectează regimul juridic, fiscal și economic stabilit prin acordurile petroliere conform prevederilor Legii petrolului nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare, redevența și celelalte obligații financiare se determină potrivit regimului juridic specific aplicabil acestora″, se precizează în OUG.
Ordonanța de urgență stipulează că prețul final facturat de către furnizori consumatorilor casnici va fi valoarea cea mai mică dintre prețul contractual pe care aceștia îl au în prezent și prețul final calculat pe bază de costuri prin metodologia prevăzută de actul normativ, având ca elemente principale: prețul angro reglementat la producători de 110 lei/MWh, marja reglementată la furnizori de 15 lei/MWh și limitarea dezechilibrelor incluse în prețul final la cel mult 10% din contravaloarea gazelor naturale destinate populației și CET-urilor.
Autoritățile au promis că, în nici una dintre variante, nu se va depăși actualul plafon de 0,31 lei/kWh, însă marea necunoscută rămâne costul gazelor pe care furnizorii vor fi nevoiți să le achiziționeze din import, în principal de pe piețele spot, în momentele în care producția internă va fi insuficientă pentru acoperirea necesarului de consum al populației și CET-urilor.
″Știu că furnizorii au fost obligat să facă notificări către consumatorii casnici, cu oferte care au depășit prețul de 0,31 lei/kWh, și toți românii, inclusiv eu, am primit această notificare acasă. Conform legislației în vigoare, acea notificare nu mai este valabilă, în contextul în care s-a adoptat această ordonanță de urgență a Guvernului României.
Prin urmare, oamenii nu trebuie să facă absolut nimic, nu mai trebuie să se facă notificări, să schimbe ceva și este suficient să aștepte, iar în momentul în care vor veni facturile, să-și plătească facturile. Toate facturile, începând cu 1 aprilie, vor veni la acest preț reglementat, care nu va depăși 0,31 lei/kWh, adică prețul plafonat″, a mai spus ministrul Energiei.
Însă cotația angro a gazelor pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a majorat cu peste 100 de lei/MWh, sau 66,6%, de la începutul conflictului din Iran, ajungând la un nivel de peste două ori mai ridicat decât cel al prețului pe care guvernul vrea să-l impună producătorilor în relația cu furnizorii consumatorilor casnici și CET-urilor, de 110 lei/MWh, potrivit unei analize Profit.ro.
Prețul mediu zilnic al gazelor cu furnizare în ziua următoare s-a majorat în numai 3 zile de la 154,14 lei/MWh la 256,86 lei/MWh, o creștere de 102,72 lei MWh sau de 66,6%. Paradoxal, la prima vedere, în pofida creșterii accelerate a prețurilor, și volumele tranzacționate au fost în creștere, de la 23,5 GWh/zi pe 28 februarie la 80 GWh/zi pe 3 martie.
Potrivit unei analize Transgaz, în perioada 27 februarie-2 martie, pe bursa elenă ENEX Grecia, creșterea prețului gazelor a fost de 18,0%, pe Balkan Gas Bulgaria - de 30%, pe CEEGEX Ungaria - de 33,3%, pe CEGH Austria - de 31,2%, iar pe BRM România - de 37,3%.
