Membrii Comisiei de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților, dominată de PSD și condusă de social-democratul Iulian Iancu, și reprezentanții companiilor petroliere deținătoare de concesiuni de gaze naturale în Marea Neagră nu au reușit să ajungă în ședința de astăzi a Comisiei la un acord asupra formei finale a proiectului Legii operațiunilor petroliere offshore, fiecare dintre părți menținându-și punctul de vedere anterior, o decizie finală fiind promisă pentru săptămâna aceasta.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
De ce este important: Fără a avea certitudinea stabilității regimului fiscal, companiile nu pot lua deciziile finale de investiție în proiectele de exploatare. De exemplu, cea a consorțiului ExxonMobil-OMV Petrom, care deține concesiunea perimetrului de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, este așteptată în a doua jumătate a acestui an.
Majoritatea membrilor Comisiei susțin menținerea actualului regim de redevențe petroliere, similar pentru zăcămintele offshore și cele aflate pe uscat, precum și obligarea companiilor care vor să extragă gaze din Marea Neagră la plata impozitului de 60-85% pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea prețurilor la gaze naturale și a celui de 0,5% pe veniturile din exploatarea resurselor naturale alte decât gazele, în cazul de față cele de țiței.
Petroliștii, susținuți de opoziția PNL-USR, vor un regim mai avantajos de redevențe pentru exploatările offshore de gaze naturale, precum și exceptarea veniturilor obținute din aceste exploatări de la impozitele speciale menționate mai sus.
Aceștia, printre care se numără și operatorii americani ExxonMobil și Black Sea Oil&Gas, au de partea lor administrația de la Washington, asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru Europa și Eurasia, Wess Mitchell, declarând astăzi la Universitatea București: "Urmărim îndeaproape evoluțiile, sperăm ca Parlamentul să adopte o lege a offshore-ului care să încurajeze investițiile prin mecanismele legate de taxe și prin modul în care este structurată. Cred că, pe termen lung, soluția pentru România va fi să creeze, în mod sistematic, un mediu în care resursele sale să susțină securitatea energetică europeană pe scară largă".
În privința redevențelor, legislația în vigoare prevede cea mai mare cotă, de 13,5%, pentru zăcămintele care produc peste 100.000 de tone/trimestru. Problema pentru companii este că, prin natura lor, zăcămintele offshore au volume mari de resurse și se încadrează toate în categoria cu cea mai mare cotă de redevență. Tocmai de aceea, petroliștii au cerut un regim de redevențe special pentru exploatările din Marea Neagră, care să stimuleze investițiile pe termen lung, din același motiv fiind solicitată și exceptarea de la impozitele speciale.
Potrivit președintelui Comisiei, decizia finală asupra aspectelor fiscale ale proiectului de lege va fi luată în ședința de mâine, când va fi finalizat și raportul final asupra draftului de act normativ, astfel încât această să poată fi adoptat de plenul Camerei Deputaților până la finele lunii iunie, când începe vacanța parlamentară.
La ședința de luni s-a discutat în principal despre implicarea autorităților locale din zona țărmului Mării Negre în procesul de autorizare a lucrărilor de construcții pe țărm și în apropierea acestuia, necesare proiectelor de exploatare offshore. Companiile petroliere ar fi vrut diminuarea acestui rol, argumentând că, de exemplu, obținerea unui PUZ poate dura și un an de zile.
În cele din urmă, Comisia a acceptat argumentele reprezentantei Ministerului Dezvoltării la dezbateri și a menținut primăriile pe circuitul de autorizare, arătând că, în plus, nu este firesc să fie afectată autonomia autorităților locale cu privire la aspecte ce țin de urbanism.
Asta înseamnă că operatorii petrolieri offshore vor trebui să suporte costurile de modificare a documentațiilor de urbanism din zonă, în vederea autorizării lucrărilor de construcții aferente proiectelor de exploatare offshore de gaze naturale. Este vorba despre construcțiile de suprafață situate între zonele de plaje și terminalele de gaze de pe coastă, în condițiile în care lucrările la conductele subterane care vor aduce prelua gazele de la țărm traversând plajele sunt scutite de obligația elaborării, avizării și aprobării de documentații de urbanism.
"Autoritățile din multe localități de pe Litoral și-au băgat tot teritoriul administrativ în intravilan, ca să se poată construi, ca să încurajeze turismul. Lucrările trebuie să țină cont de regulile de urbanism locale, de specificul peisagistic, și să nu impieteze asupra activităților turistice", a spus reprezentanta Ministerului Dezvoltării.
În discuții informale după ședință, reprezentanții companiilor petroliere s-au plâns că autoritățile locale din zonă nu știu cum să autorizeze lucrări și obiective precum cele necesare unor astfel de proiecte, la care li s-a răspuns că ar trebui sprijinite cu consultanță și că nu este firesc ca primăriile și, în general, comunitățile locale să nu fie implicate în proiecte de asemenea anvergură în jurisdicțiile lor.
Un alt punct de dezacord a fost prevederea din forma actuală a proiectului de lege, potrivit căreia în condiții similare tehnice și de preț, titularii de acorduri petroliere offshore trebuie să achiziționeze bunuri, servicii și lucrări de la companii înregistrate în România al căror capital să fie deținut în proporție de peste 25% de persoane fizice și juridice române. Prevederea este susținută de majoritatea membrilor Comisiei, dominată de PSD, inclusiv de președintele Iulian Iancu.
În replică, reprezentanții companiilor petroliere au arătat că măsura nu doar că riscă să încalce legislația europeană, fiind discriminatorie din acest punct de vedere, dar vine în contradicție și cu legea achizițiilor publice și cu cea a achizițiilor sectoriale, cerând să se acorde cel puțin derogare de la cele două legi menționate. În cele din urmă, prevederea a fost trecută în forma preliminară a raportului la proiectul de Lege offshore în forma dorită de reprezentanții puterii în Comisie.
