Comisia Europeană (CE)a deschis o anchetă cu privire la producători chinezi de eoliene - care au dezvoltat parcuri în Spania, Grecia, Franța, România și Bulgaria - suspectați de faptul că au primit subvenții care falsifică concurența pe piața europeană, anunță comisarul european însărcinat cu Concurența Margrethe Vestager, relatează AFP.
”Lansăm o nouă anchetă cu privire la furnizori chinezi de eoliene. Studiem condițiile de dezvoltare a unor parcuri eoliene în Spania, Grecia, Franța, România și Bulgaria”, a anunțat Margrethe Vestager într-un discurs susținut la Uniersitatea Princeton, în New Jersey, într-o vizită în Statele Unite.
Uniunea Europeană (UE) se angajează într-o nouă încleștare cu China - după cele în domeniile automobilelor, feroviar și panourilor solare -, în contextul unor tensiuni cu gigantul asiatic, scrie News.ro.
La fel ca Statele Unite, UE intenționează să-și reducă dependența de gigantul asiatic, mai ales în sectorul crucial al energiilor regenerabile.
Ancheta anunțată marți privește noi reglementări europene - intrate în vigoare la jumătatea lui 2023 - cu scopul de a împiedica acordarea de subvenții unor țări terțe suspectate de concurență neloială în cadrul unor licitații publice.
Margrethe Vestager nu oferă precizări cu privire la întreprinderile și nici la procedura vizate.
În UE, eolienele chinezești sunt vândute la prețuri cu până la 50% mai mici decât cele ale concurenților europeni, potrivit WindEurope, lobbyul european al sectorului.
”Nu este posibil să faci asta fără subvenții publice nedrepte”, dă asigurări Giles Dickson, directorul general al WindEurope, care salută anunțarea anchetei.
Camera chinezeă de Comerț în UE a denunțat, la rândul său, ”un act de coerciție economică” și ”desfășurarea continuă de noi instrumente împotriva întreprinderilor chinezești”.
CE a deschis la jumătatea lui februarie prima anchetă în cadrul noilor reglementări antisubvenție țintind o filială a constructorului feroviar chinez CRRC - numărul unu mondial în acest sector.
Acest grup de stat - care licita la funizarea de trenuri electrice Bulgariei - s-a retras până la urmă din licitație, la sfârșitul lui martie.
La 3 aprilie, CE a anunțat o a doua anchetă, în cadrul aceluiași instrument, vizând două consorții care licitează să conceapă, construiască și exploateze un parc fotovoltaic în România.
Primul consorțiu țintit este asociat cu grupul românesc Enevo și o filială cu sediul în Germania a gigantului chinez Longi - primul productor mondial de celule fotovoltaice.
Al doilea este asociat cu două filiale controlate în întregime de același grup de stat chinez, Shanghai Electric, aflat sub controlul strâns al Guvernului chinez central.
În alt cadru de reglementare, UE a lansat în septembrie o anchetă cu privire la acordarea unor subvenții publice chinezești automobilelor electrice, cu scopul de a apăra industria euroepană de prețuri considerate ”mici în mod artificial”.
Bruxellesul amenință să crească taxele vamale ale acestor produse.
SUBVENȚII CHINEZEȘTI ”MASIVE”
În discursul pe care l-a susținut la Princeton, Mme Vestager a acuzat China de faptul că a ajuns să domine industria panourilor solare ”prin acordarea de subvenții masive furnizorilor săi naționali și închizând simultan și treptat piața chineză întreprinderilor străine”.
Potrivit comisarului european, Beijingul exportă ”la preț mic” către restul lumii pentru a-și compensa propria încetinire economică.
”Rezultatul este că astăzi mai puțin de 3% dintre panourile solare instalate în UE sunt produse în Europa”, a subliniat ea.
”Această strategie este de-acum desfășurată în toate domeniile tehnologiilor curate, în cel al semiconductorilor tradiționali și nu numai”, a detaliat daneza.
Ea a anunțat că măsurile europene ”nu au ca scop să limiteze succesul Chinei. Este vorba despre restabilirea echilibrului în relațiile noastre economice”, a subliniat ea.
Vestager a criticat totdoată distorsionarea concurenței cauzată de subvenții americane masive prin planul de luptă împotriva modificărilor climatice - ”Inflation Reduction Act” (IRA) - al președintelui Joe Biden și a propus Washingtonului să facă front comun împotriva Beijingului.
Planul IRA, adoptat în vara lui 2022, prevede investiții în valoare de 370 de milioane de dolari în vederea finanțării construirii unor fabrici, eoliene și panouri solare sau prime la cumpărarea unor vehicule electrice, cu condiția să provină dintr-o fabrică nord-americană.
IRA a atras deja proiecte în Statele Unite - în detrimentul UE - și a declanșat o cursă a subvenționării pe ambele maluri ale Atlanticului.
Comisarul european însărcinat cu Concurența a propus ca ”partenerii cu viziuni asemănătoare, începând cu țările din cadrul G7”, să favorizeze securitatea aprovizionărilor lor prin stabilitrea unor ”criterii de fiabilitate” comune - amprenta de mediu, dreptul muncii, securitatea cibernetică - în tehnologiile curate esențiale.
Aceste criterii ar putea fi folosite să favorizeze producători, în pofida faptului că sunt mai scumpi, ”de exemplu în cadrul licitațiilor publice”.
