Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, controlat de stat prin Secretariatul General al Guvernului, riscă să fie obligat să plătească o amendă de 4% din cifra de afaceri anuală în urma unei investigații a Consiliului Concurenței, declanșată la sesizarea DIICOT, cu suspiciuni de încălcare a legislației românești și europene privind concurența în cadrul mai multor licitații de atribuire a unor contracte de executare de lucrări de racorduri de gaze și modernizare de instalații organizate de Transgaz în 2011.
Investigația a fost demarată inițial în 2014, la sesizarea DIICOT, și a vizat 11 proceduri de atribuire și 14 companii participante la licitații, fără a viza și operatorul de transport. Ulterior, în 2018, Consiliul Concurenței a extins investigația și asupra Transgaz.
În raportul Consiliului Concurenței privind investigația s-a propus aplicarea unei amenzi de 4% din cifra de afaceri anuală a Transgaz din anul anterior luării unei eventuale decizii finale de sancționare, se arată într-un document al companiei. Din extrapolarea celor mai recente date publice disponibile, rezultă că o astfel de amendă ar putea depăși în cuantum suma de 70 milioane lei.
Transgaz precizează în documentul citat că există riscul ca investigația Consiliului Concurenței să ducă și la sesizarea organismelor Comisiei Europene, care cercetează deja compania în alte 2 cazuri de suspiciuni de încălcare a legislației UE privind concurența.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor a fost acuzat de încălcarea articolului din Legea concurenței care prevede că "Sunt interzise orice înțelegeri între întreprinderi, decizii ale asociațiilor de întreprinderi și practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenței pe piața românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care: a) stabilesc, direct sau indirect, prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare; b) limitează sau controlează producția, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investițiile; c) împart piețele sau sursele de aprovizionare; d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial; e) condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte", precum și a articolului corespondent din Tratatul de funcționare a UE, care acoperă întreaga piață europeană.
În 2012, după o investigație declanșată tot la sesizarea DIICOT, Consiliul Concurenței a amendat 4 companii cu suma totală de peste 25 milioane lei, pentru participarea cu oferte trucate la 2 licitații organizate de Transgaz în perioada 2009-2011, care vizau construirea de racorduri pentru alimentarea cu gaze a centralei Brazi a OMV Petrom, respectiv construirea conductei transfrontaliere Giurgiu-Ruse. Companiile amendate au fost Condmag, Inspet, Moldocor și TMUCB.
„Avem dovezi că aceste companii s-au înțeles asupra conținutului ofertelor pe care urmau să le prezinte la licitații, schimbând informații comerciale sensibile. Înțelegerile de trucare a licitațiilor reprezintă una dintre cele mai grave restricționări ale concurenței și conduc la achiziționarea, de către autoritatea contractantă, a unor lucrări mai scumpe. În acest caz am colaborat cu DIICOT, care ne-a furnizat indiciile necesare pentru a declanșa investigația”, declara atunci șeful Consiliului, Bogdan Chirițoiu. Firmele amendate au contestat sancțiunile în instanță, însă fără succes.
Ulterior, în 2014, a fost demarată investigația extinsă în 2018 și asupra Transgaz ca atare. Aceasta viza 11 proceduri de atribuire organizate de Transgaz în 2011 și 14 companii participante la licitații, respectiv Inspet, Condmag, TMUCB, Rominsta, Moldocor, CIS Gaz, Armax, Armax Gaz, Pegamont, Ecprod, Amarad, Posada Med, Staza Invest și Instcomp.
În toamna lui 2018, Transgaz s-a angajat oficial față de Comisia Europeană să majoreze de 40 de ori capacitatea de export de gaze a României, de la sub 100 milioane metri cubi pe an la 4 miliarde de metri cubi pe an, și să nu ceară ANRE aprobarea de tarife reglementate de transport mai mari pentru exporturi decât pentru livrări interne de gaze, pentru a scăpa de 2 investigații ale Comisiei, declanșate în 2017, după inspecții efectuate în 2016, compania fiind bănuită de încălcarea normelor UE în materie de concurență prin restricționarea exporturilor de gaze naturale din România, respectiv prin folosirea în mod abuziv a poziției sale dominante pentru izolarea pieței de gaze din România și împiedicarea integrării acesteia în rețeaua europeană de gaze.
