Liderii mondiali s-au grăbit să acuze Moscova pentru exploziile care s-au produs în septembrie la conductele submarine de gaze naturale Nord Stream, dar unii oficiali occidentali se îndoiesc acum că ar fi responsabil Kremlinul, scrie cotidianul „The Washington Post”.
După ce, la sfârșitul lunii septembrie, mai multe explozii au avariat grav conductele submarine construite pentru a transporta gazele naturale din Rusia către Europa, liderii mondiali au acuzat rapid Moscova de un act de sabotaj sfidător și periculos. Părea că odată cu apropierea iernii, intenția Kremlinului era să sugrume fluxul energetic către milioane de oameni de pe continent, un act de "șantaj", au spus unii lideri, menit să amenințe țările pentru a le determina să-și retragă sprijinul financiar și militar pentru Ucraina. Dar acum, după luni de investigații, numeroși oficiali spun în privat că Rusia s-ar putea să nu fie vinovată pentru atacul asupra conductelor Nord Stream, scrie News.ro.
"Nu există nicio dovadă în acest moment că Rusia a fost în spatele sabotajului", a declarat un oficial european, dând glas evaluării pe care au făcut-o 23 de oficiali din domeniul serviciilor de informații și al diplomației, din nouă țări, cu care jurnaliștii „The Washington Post” au stat de vorbă în ultimele săptămâni. Unii au mers chiar mai departe de atât și spun că nu cred că Rusia este responsabilă. Alții, care consideră în continuare Rusia ca fiind principalul suspect, au declarat că atribuirea fermă a atacului - în cazul oricărei țări - s-ar putea dovedi imposibilă.
SUA NU AU INTERCEPTĂRI RELEVANTE
În lunile ce au urmat exploziilor - care au dus la ceea ce a fost probabil una dintre cele mai mari degajări de gaz metan din toate timpurile - anchetatorii au răscolit adâncurile și au analizat reziduurile de explozibili recuperate de pe fundul Mării Baltice. Seismologii au identificat momentul în care au avut loc cele trei explozii din 26 septembrie, care au provocat patru scurgeri pe conductele Nord Stream 1 și 2. Nimeni nu se îndoiește că avariile au fost deliberate. Un oficial din cadrul guvernului german, care își desfășoară propria anchetă, a declarat că se pare că explozibilii au fost plasați în exteriorul structurilor. Dar chiar și cei care cunosc din interior detaliile criminalistice nu leagă în mod concludent Rusia de atac, au declarat oficialii, care au vorbit sub rezerva anonimatului pentru că au împărtășit detalii despre mersul anchetei, dintre care unele se bazează pe informații clasificate, scrie „The Washington Post”.
Statele Unite interceptează în mod frecvent comunicațiile oficialilor și forțelor militare rusești, un efort clandestin al serviciilor de informații care a ajutat la previzionarea cu precizie a invaziei Moscovei în Ucraina din februarie. Dar, până acum, analiștii nu au auzit și nu au depistat declarații din partea Rusiei care să își asume meritele sau să sugereze că încearcă să își acopere implicarea, au spus oficialii.
O CERTITUDINE: E VORBA DE UN ACTOR STATAL
Atribuirea atacului a fost o provocare încă de la început. Prima explozie a avut loc în toiul nopții la sud-est de insula daneză Bornholm. Experții au detectat alte două explozii 12 ore mai târziu, la nord-est de insulă. Având în vedere adâncimea relativ mică a conductelor avariate - aproximativ 80 de metri la locul uneia dintre explozii - diverși actori ar fi putut, teoretic, să realizeze atacul, posibil cu ajutorul unor drone submersibile sau cu ajutorul unor nave de suprafață, au declarat oficialii. Iar lista de suspecți nu se limitează doar la țările care dețin submarine cu echipaj uman sau care au experiență în demolări la mare adâncime.
Scurgerile au avut loc în zonele economice exclusive ale Suediei și Danemarcei. Statele europene au încercat să cartografieze ce nave se aflau în regiune în zilele dinaintea exploziilor, în speranța de a elimina suspecții.
„Știm că la această cantitate de explozibili trebuie să fi fost un actor la nivel de stat", a declarat ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto într-un interviu acordat luna aceasta. "Nu este vorba doar de un pescar izolat care decide să pună bomba acolo. Este foarte profesionist", a spus Haavisto. Indiferent de autor, pentru Finlanda, care nu este client al Nord Stream, "lecția învățată este că rețeaua energetică, cablurile submarine, internetul rămân vulnerabile în fața a tot felul de teroriști", a arătat șeful diplomației de la Helsinki.
MOSCOVA, VINOVATUL DE SERVICIU. ARGUMENTE PRO ȘI CONTRA
Cu toate acestea, Rusia rămâne un suspect-cheie, în parte din cauza istoriei sale recente de bombardare a infrastructurii civile din Ucraina și a înclinației sale pentru războiul neconvențional, au spus oficialii cu care „Washington Post” a stat de vorbă. Dar câțiva oficiali și-au exprimat regretul că atât de mulți lideri mondiali au arătat cu degetul spre Moscova, fără a lua în considerare alte țări sau grupuri extremiste, care ar putea avea capacitatea și motivația de a comite atacul.
Pe măsură ce ancheta se prelungește, scepticii subliniază că Moscova a avut prea puțin de câștigat de pe urma deteriorării conductelor care alimentau Europa de Vest și care au generat venituri anuale de miliarde de dolari pentru Rusia. Proiectele Nord Stream au stârnit controverse și dezbateri timp ani de zile, pentru că făceau Germania și alte țări europene dependente de sursele de energie rusești. "Raționamentul conform căruia Rusia a fost cea care a atacat conductele nu a avut niciodată sens pentru mine", a declarat un oficial vest-european.
Cu aproape o lună înainte de avarii, gigantul energetic rus Gazprom a oprit fluxurile pe Nord Stream 1, la câteva ore după ce G7 a anunțat o viitoare plafonare a prețurilor la petrolul rusesc, măsură menită să afecteze încasările Kremlinului. În timpul lungii perioade de mandat a lui Putin, Kremlinul a folosit energia ca pe un instrument de influență politică și economică, folosind amenințarea cu întreruperi de energie pentru a intimida țările și a le determina să îi urmeze obiectivele. Nu avea sens ca Rusia să renunțe la această pârghie, arată oficialii.
Alți oficialii europeni și americani, care continuă să creadă că Rusia este cel mai probabil vinovat, spun că Moscova ar fi avut cel puțin un motiv plauzibil: atacul asupra Nord Stream 1 și 2, care în acel moment nu generau niciun venit pentru a umple visteria rusă, a demonstrat că gazoductele, cablurile și alte infrastructuri submarine sunt vulnerabile și că țările care au sprijinit Ucraina riscă să plătească un preț teribil.
DRONE AERIENE NEIDENTIFICATE ÎN JURUL INSTALAȚIILOR NORVEGIENE
Perspectiva ca exploziile să nu poată fi niciodată atribuite în mod definitiv este tulburătoare pentru națiuni precum Norvegia, care are 9.000 de kilometri de conducte submarine de gaz către Europa.
Un oficial norvegian a declarat că țara sa încearcă să consolideze securitatea în jurul propriilor conducte și al infrastructurii critice mai largi. Aceasta investește în supraveghere; colaborează cu Marea Britanie, Franța și Germania pentru a intensifica patrulele navale și încearcă să găsească modalități de a menține fluxul de petrol și gaze în cazul unui alt atac.
Norvegia investighează, de asemenea, apariția unor drone aeriene neidentificate în jurul instalațiilor sale de petrol și gaze în perioada atacurilor de la Nord Stream. "Nu este un lucru bun", a declarat oficialul, cu privire la posibilitatea ca exploziile de la Nord Stream să rămână nerezolvate. "Oricine a făcut-o ar putea scăpa nepedepsit", a conchis el.
