Amenzile recente în valoare cumulată de aproape 108 milioane euro cu care Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a sancționat anul acesta un număr de 4 traderi (3 dintre ei și furnizori) de energie electrică pentru încălcarea interdicției UE privind manipularea sau tentativa de manipulare a pieței angro de profil au transformat statistic România în ″campioana″ detașată a Uniunii la nerespectarea reglementărilor în domeniu, reiese din datele analizate de Profit.ro.
Din 2015 încoace inclusiv, reglementatorii naționali din statele membre UE au dictat amenzi în sumă totală de circa 220,7 milioane euro pentru contravenții la Regulamentul UE nr. 1227/2011 privind integritatea și transparența pieței angro de energie. Statistica include toate deciziile de sancționare, inclusiv pe cele contestate de companiile amendate.
Cu tot cu cele mai recente sancțiuni, palmaresul de amenzi specifice al ANRE din ultimii 10 ani se ridică acum la peste 111 milioane euro, adică mai mult de jumătate din totalul istoric european.
România deține acum și ″trofeul″ celei mai mari amenzi individuale dictate vreodată în UE pentru contravenții la legislația pieței de energie, cu sancțiunea de peste 73 milioane euro la adresa Tinmar Energy, care a contestat-o deja în instanța de judecată.
Cuantumul extrem de mare al amenzilor se explică prin majorarea galopantă a cifrelor de afaceri ale jucătorilor din sector în 2022 și 2023, ca urmare a scumpirilor fără precedent de pe piețele angro. Legislația românească stipulează că încălcarea interdicției UE de manipulare a pieței de energie se sancționează cu amendă între 5% și 10% din cifra de afaceri a anului anterior aplicării sancționării.
Această prevedere nu a fost însă introdusă decât în toamna lui 2020. Până atunci, amenda românească maximă pentru contravențiile la Regulamentul UE nr. 1227/2011 era de numai 400.000 lei.
Până de curând, recordul la sancțiuni individuale era deținut de reglementatorul britanic OFGEM, cu amenda de peste 42 milioane euro impusă în 2020 producătorului de energie InterGen UK.
Acesta transmisese informații false către operatorul de transport și sistem din Regatul Unit, pretinzând în mod neadevărat timp de 4 zile că unele dintre centralele sale nu vor funcționa la vârful de consum de seară. Asta a creat aparența unui deficit de producție de electricitate în sistem și a majorat amplu cotațiile pe piețele angro, obligând omologul britanic al Transelectricii să plătească prețuri foarte mari celor de la InterGen UK pentru energie de echilibrare, de care nu era cu adevărat nevoie.
ANRE susține că cele 4 companii amendate au încălcat prevederea din Regulamentul UE care interzice manipularea sau tentativa de manipulare a pieței angro de energie, prin efectuarea oricărei tranzacții sau emiterea oricărui ordin de tranzacționare cu produse energetice angro care oferă sau este susceptibil de a oferi indicații false sau înșelătoare în ceea ce privește oferta, cererea sau prețul produselor energetice angro.
Cele 4 firme amendate s-ar fi angajat în așa-numite ″tranzacții de spălare de tip A-B-A″. Potrivit documentelor ACER și jurisprudenței naționale, acestea constau în aceea că doi participanți la piață depun aproximativ în același timp pe piața angro de energie un ordin de cumpărare și un ordin de vânzare, pentru tranzacționarea unui produs energetic, pentru aceeași cantitate, sau o cantitate similară, și la același preț, iar apoi, după un timp, aceleași părți introduc aproximativ simultan, în sens invers, ordine de tranzacționare care se potrivesc, însă la un preț diferit de cel din tranzacția inițială.
În fapt, ce se vinde sau se cumpără în prima zi, se răscumpără sau se revinde, între aceiași parteneri, prin acțiuni încrucișate, în perioada următoare, deci schimbul fizic este nul, neexistând o expunere reală la riscul de piață, iar printr-o astfel de operațiune se transmit semnale false în piață, atât în ceea ce privește prețul produsului tranzacționat, din moment ce acesta este diferit între tranzacții (existând un ecart de preț), cât și în ceea ce privește oferta, aceasta fiind faptic artificială (ceea ce se tranzacționează inițial se contractează în sens invers ulterior, neproducându-se fizic niciun schimb cantitativ).
Astfel de tranzacții artificiale îi pot determina pe alți participanți la piață să ia decizii de tranzacționare pe care altfel nu le-ar fi luat și pot schimba trendurile pe piețe, uneori semnificativ, de exemplu prin majorarea cotațiilor medii.
Prima amendă din istoria legislației anti-manipulare a UE, în valoare de 25 milioane euro, a fost dată în 2015 de către reglementatorul pieței spaniole gigantului Iberdrola, pentru reducerea în mod nejustificat a producției hidrocentralelor sale și, în consecință, a ofertelor făcute pe piața spot a zilei următoare (PZU) de la Madrid. Scopul companiei a fost acela ca, prin crearea unei crize artificiale de energie, să determine intrarea în producție și în piață a centralelor sale în cogenerare pe gaze, la prețuri superioare.
Strategia de manipulare a creat Iberdrola un profit estimat de peste 21 milioane euro, obținut în perioada noiembrie – decembrie 2013.
