Parlamentul Suediei a adoptat o modificare legislativă ce dă undă verde Guvernului de la Stockholm să meargă mai departe cu planurile de construire de noi centrale nucleare, într-o țară în care, în urmă cu circa 40 de ani, se hotărâse eliminarea treptată a energiei atomice din mixul energetic.
Modificarea constă în schimbarea termenilor obiectivului de decarbonare a producției de energie până în 2045, de la ″100% energie regenerabilă″ la ″100% energie electrică fără combustibili fosili″, transmite Reuters, ceea ce permite includerea proiectelor nucleare în schemele de sprijin financiar de stat.
Schimbarea este esențială pentru demersurile autorităților suedeze de a satisface dublarea preconizată a cererii naționale de energie electrică, la aproximativ 300 TWh până în 2040.
"Acest lucru creează condițiile pentru energia nucleară. Avem nevoie de mai multă producție de electricitate, avem nevoie de electricitate curată și avem nevoie de un sistem energetic stabil", a declarat în Parlament ministrul de Finanțe, Elisabeth Svantesson.
La începutul anilor ’80, legislativul suedez votase renunțarea treptată a țării la energia nucleară, însă legea de atunci a fost abrogată în 2010.
Ulterior, în 2016, principalele partide din Suedia au ajuns la un acord conform căruia urma să fie permisă construirea de noi reactoare pe amplasamentele centralelor nucleare existente. Fără subvenții, însă, investițiile erau mult prea costisitoare.
Noua coaliție de centru-dreapta aflată la guvernare în Suedia susține că noile reactoare sunt esențiale pentru a alimenta trecerea la o economie fără combustibili fosili și a promis garanții de stat generoase pentru creditele destinate finanțării investițiilor în noi capacități de producție atomice.
Cel mai recent raport cu privire la costurile energiei electrice, emis in 2020 de Agenția Internațională pentru Energie (International Energy Agency), în colaborare cu Agenția pentru Energie Nucleară (Nuclear Energy Agency), arată că noile proiecte nucleare au un cost competitiv comparativ cu celelalte surse cu emisii scăzute de carbon.
Potrivit raportului, proiectele de extindere a duratei de viață a reactoarelor nucleare existente conduc la obținerea celui mai scăzut cost al electricității dintre toate sursele de energie, în medie 32 dolari/MWh, comparativ cu 50 dolari/MWh pentru energia eoliană și 56 dolari/MWh pentru parcurile fotovoltaice de mari dimensiuni. Costul mediu pentru o nouă centrală nucleară de capacitate mare construită de la zero este de 69 dolari/MWh, față de 91 dolari/MWh pentru o centrală pe gaze.
Aproximativ 98% din energia electrică din Suedia provine deja din surse curate, respectiv hidrocentrale, centrale nucleare și parcuri eoliene. Compania de stat Vattenfall are în vedere construirea a cel puțin două reactoare modulare mici și prelungirea duratei de viață a unităților nucleare existente în țară.
Accentul pus din nou pe energia nucleară face parte dintr-o schimbare mai amplă a politicii de mediu, într-o țară care s-a afișat mult timp ca un campion al ecologiei, comentează Reuters. Coaliția de guvernare de la Stockholm intenționează să reducă procentul de biocombustibili care trebuie introdus obligatoriu în compoziția benzinei și motorinei, ceea ce ar putea însemna că Suedia nu își va atinge obiectivele de reducere a emisiilor CO2 stabilite pentru 2030.
De asemenea, propunerea Suediei de a li se permite țărilor UE să prelungească subvențiile pentru centralele electrice pe bază de cărbune a fost întâmpinată cu îngrijorare în UE. Stockholm-ul vrea și ca Bruxelles-ul să reducă exigențele impuse de o lege istorică pentru refacerea habitatelor naturale aflate în stare de degradare.
La nivel național, în Suedia, planurile de simplificare a autorizațiilor de mediu ar putea accelera dezvoltarea energiei eoliene și ar permite companiilor miniere să exploateze mari zăcăminte de pământuri rare, esențiale pentru producția de motoare electrice.
În prezent, 10% din energia produsă la nivel global provine din surse nucleare. În România, centrala de la Cernavodă operată de compania de stat Nuclearelectrica asigură 20% din totalul necesarului de energie și circa 36% din electricitatea curată (fără emisii CO2) a țării.
