Operatorii rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale, precum și cei ai sistemelor de apă și canalizare, nu au dreptul să deconecteze sau debranșeze niciun client de la rețele pe durata stării de alertă, aceeași obligație fiind impusă și operatorilor de salubritate.
Măsura este prevăzută în OUG nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.
"Pe perioada stării de alertă, operatorii de transport și distribuție energie electrică și gaze naturale asigură continuitatea furnizării serviciilor, iar în situația în care este incident un motiv de debranșare/deconectare, amână efectuarea acestei operațiuni până la încetarea stării de alertă. Pe perioada stării de alertă, operatorii de apă, canal și salubritate asigură continuitatea furnizarea serviciilor de utilități respective, iar în situația în care este incident un motiv de debranșare/deconectare, amână efectuarea acestei operațiuni până la încetarea stării de alertă", stipulează actul normativ citat.
CITEȘTE ȘI România a înregistrat o creștere economică de 2,4% în primul trimestruMăsura este o noutate. Decretele prin care președintele Iohannis a instituit și ulterior a prelungit starea de urgență din care tocmai s-a ieșit prevedeau doar că "Se vor dispune măsuri pentru asigurarea continuității în aprovizionare, respectiv extracție, producție, procesare, transport, distribuție, furnizare, mentenanță întreținere și reparații a resurselor și materiilor prime și/sau semiprocesate necesare funcționării corespunzătoare a sistemului energetic național, precum și asigurarea continuității funcționării acestuia și a tuturor serviciilor de utilitate publică".
Dat fiind că, potrivit legislației în vigoare, un motiv de deconectare a clienților de la rețelele de utilități, în anumite condiții, este neplata facturilor de consum, rezultă că, pe durata stării de alertă, operatorii nu îi vor putea deconecta pe cei care nu plătesc.
Starea de alertă a fost instituită pentru o perioadă de 30 de zile începând cu 15 mai, dar poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.
CITEȘTE ȘI Retailerul de jucării Noriel redeschide o parte din magazine, cu reguliPe 6 mai, CCR a declarat drept neconstituțional un proiect de lege inițiat de PSD care prevedea, printre altele, amânarea plății facturilor la utilități timp de trei luni, pe perioada stării de urgență. Pe de altă parte, cu o lună înainte, think-tank-ul Energy Policy Group (EPG) arăta că măsura preconizată se bazează pe o idee corectă de protecție socială, prin care populației afectate de scăderea veniturilor în această gravă criză economică îi este lăsat la îndemână un surplus de lichiditate, care poate fi injectat în economie, în condițiile în care companiile de furnizare vor putea accesa, în mod excepțional, credite de la stat cu dobândă nulă, putând astfel anula riscurile lipsei capitalului circulant.
După cum a relatat Profit.ro încă din martie, în mai multe state din SUA, cum ar fi Washington, New York, New Jersey, California sau Indiana, companiile de utilități au anunțat că, pe anumite perioade, consumatorilor casnici care nu pot achita facturile nu li se va întrerupe furnizarea. Fenomenul s-a amplificat între timp.
Menținerea furnizării utilităților esențiale este vitală în condițiile în care autoritățile din diverse țări recomandă în mod accentuat sau chiar impun cetățenilor să își reducă la minimul necesar ieșirea din locuințe, iar munca de acasă a luat un avânt fără precedent. În plus, de funcționarea utilităților depinde respectarea măsurilor stricte de igienă menite să reducă pe cât posibil riscul infectării.
În ceea ce privește energia electrică, de la începutul lui 2020 a intrat în vigoare un Regulament ANRE privind furnizarea de energie clienților finali, care stipulează că este interzisă deconectarea de la rețeaua electrică a clienților vulnerabili, inclusiv în situații de criză de energie. "Un client casnic este înregistrat drept client vulnerabil dacă îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții: a) are venituri reduse, situate până la un prag stabilit de instituțiile statului cu atribuții în domeniul protecției sociale; b) titularul contractului de furnizare a energiei electrice declară pe propria răspundere că la locul de consum locuiește o persoană care din motive de sănătate, pe baza documentelor eliberate de instituții medicale abilitate/vârstă, necesită continuitatea alimentării locuinței cu energie electrică", prevede Regulamentul.