Cristina Verchere și Richard Tasker, directorii generali ai OMV Petrom și ExxonMobil România, companiile partenere la concesiunea de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, participă la ședința comună a Comisiilor de Industrii, Finanțe și Administrație a Camerei Deputaților, dedicată dezbaterii raportului final asupra proiectului de lege privind operațiunile petroliere offshore.
În urmă cu o săptămână, a fost decis că proiectul urmează să fie adoptat în sesiunea parlamentară extraordinară, după ce deputații din Comisie și reprezentanții companiilor petroliere cu concesiuni offshore de gaze naturale în Marea Neagră nu au reușit să se pună nici atunci de acord asupra principalelor prevederi ale draftului de act normativ.
Fără această lege, care reglementează aspecte vitale cu privire la activitățile petroliere din Marea Neagră, atât fiscale, cát și tehnice, operatorii concesionari nu pot lua deciziile finale de investiție în proiectele offshore románești de exploatare a gazelor, cele mai apropiate de acest stadiu fiind cel al consorțiului ExxonMobil-OMV Petrom și cel al companiei Black Sea Oil&Gas.
Companiile ar dori să fie scutite de impozitul pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea prețurilor de vânzare a gazelor de către producători către furnizori, în cote de 60% și 85%. Motivația este că investițiile în offshore sunt semnificativ mai mari și mai greu de recuperat decât cele din onshore. În plus, în baza sistemului de redevențe în prezent în vigoare, care este gândit pentru exploatări de uscat, gazelor extrase din Marea Neagră li se impune cea mai mare cotă de redevență, de 13%, din cauza faptului că toate zăcămintele offshore au volume de producție mari.
De asemenea, petroliștii vor să beneficieze de aceleași niveluri de redevență pe toată perioada de derulare a acordurilor petroliere semnate cu statul român.
Companiile mai vor să fie respectate în continuare și prevederile Ordonanței de Urgență 160/199, care prevede că, “pe perioada derulării acordului petrolier, vor fi aplicabile reglementările fiscale existente la data semnării acestuia“ și că “pentru titularii de acorduri petroliere și subcontractanții acestora, care desfășoară operațiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 metri, se calculează amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale aferente operațiunilor petroliere, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, în funcție de rezerva exploatabilă de substanță minerală utilă, pe durata acordului petrolier“.
Până acum, Comisia de Industrii a Camerei s-a opus acestor doleanțe fiscale ale companiilor petroliere, cu argumentul că acestea ar reduce prea mult beneficiile statului român de pe urma exploatărilor de gaze din Marea Neagră.
Un alt punct de dezacord este dorința parlamentarilor de a impune ca, în condiții similare tehnice și de preț, titularii de acorduri petroliere offshore să achiziționeze bunuri, servicii și lucrări de la companii înregistrate în România al căror capital să fie deținut în proporție de peste 25% de persoane fizice și juridice române, precum și ca cel puțin 25% din numărul de angajați utilizați de companii la operațiunile din Marea Neagră să fie cetățeni români cu rezidență fiscală în România.
Petroliștii au contraargumentat că măsura nu doar că riscă să încalce legislația europeană, fiind discriminatorie din acest punct de vedere, dar vine în contradicție și cu legea achizițiilor publice și cu cea a achizițiilor sectoriale.
