Un număr de 6 companii care au comercializat anul trecut între 500 și 1.000 de tone produse petroliere urmează a se alătura marilor jucători din domeniu și vor fi obligate în premieră, începând cu acest an, să alcătuiască stocuri de urgență, în România sau pe teritoriul UE, direct sau prin intermediari.
Acestea sunt DS Tofan, Jetfly Hub, Eurogenetic, Kasandra Impex, Aviarom și CBS Oil Trading.
Motivul pentru care primesc acum obligația de stabilire a nivelului stocurilor minime în 2018 este că, începând cu acest an, obligații de stocare vor avea oricare operator care are statut de rezident sau de nerezident în România, care își desfășoară activitatea în România prin intermediul unui sediu permanent și care introduce pe piața din România cantități mai mari de 500 tone țiței și/sau produse petroliere. Până în acest an aveau obligații de stocare doar operatorii care introduceau pe piața din România cantități mai mari de 1.000 tone țiței și/sau produse petroliere.
Guvernul a stabilit pentru 2018 un nivel al stocurilor de urgență de 1,38 milioane tone echivalent petrol (tep) țiței, kerosen, benzină sau motorină, cu 70.000 peste nivelul din 2017.
În continuare, OMV Petrom este obligat să realizeze cele mai ridicate stocuri de urgență, 504.000 tep, mai mici cu 2.000 tep față de nivelul din 2017.
Pe locul al doilea se situează Rompetrol Rafinare, cu 425.000 tep, în creștere cu 35.000 tep față de anul trecut și ca urmare a dispariției Rompetrol Downstream din lista cu operatorii obligați la realizarea de stocuri de urgență. Probabil că cele 6.000 tep ale Rompetrol Downstream din 2017 se regăsesc în cota alocată Rompetrol Rafinare.
Cealaltă companie care deține o rafinărie în România, Lukoil Petrotel, se situează pe poziția a treia, cu o obligație de stocare de 210.000 tep, cu 2.000 tep peste cea din 2017.
De pe lista de anul trecut a dispărut Air BP Sales Romania.
Dintre noii intrați se remarcă Europetrol Distribution., care are o obligație de stocare stabilită la 3,8.000 tone bep, de 10 ori mai mare decât cea a Soccar Petroleum, ceea ce înseamnă că în 2017 aceasta a comercializat mult peste pragul de 1.000 de tone prevăzut în vechea legislație.
Eurogenetic, kasandra Impex, Aviarom și CBS Oil Trading au obligații de stocare minore, cuprinse între 113 și 134 tep.
La calcularea stocurilor este luat în calcul consumul intern, care se stabilește prin însumarea "livrărilor interne brute observate" agregate, stabilite de Institutul Național de Statistică (INS), doar pentru următoarele produse: benzină auto, benzină de aviație, carburant turboreactor tip benzină (petrol turboreactor tip nafta sau JP4), carburant turboreactor tip kerosen, petrol lampant, motorină/carburant diesel (păcură distilată), păcură (cu conținut ridicat de sulf și cu conținut redus de sulf).
Potrivit legislației, stocurilor minime constituite pentru un an calendaristic reprezintă ar trebui să asigure consumul intern pe 61 de zile și trebuie să aibă o pondere de cel puțin o treime produse petroliere (kerosen, benzină, motorină și păcură, nu numai țiței). Ministerul Energiei a optat pentru o modalitate de calcul simplificată, aplicată și în 2016, care permite degrevarea Autorității Competente de impunerea cantităților pe tip de produs, defalcate pentru fiecare operator, atât timp cât operatorul economic nominalizat își onorează obligația de a menține stocurile aferente respectând ponderea stabilită de minim 1/3 produse petroliere, conform prevederilor legale.
Realizarea de stocuri minime de petrol și produse petroliere este rezultatul transpunerii Directivei 2009/119/CE a Consiliului din 14 septembrie 2009 privind obligația statelor membre de a menține un nivel minim de rezerve de țiței și/sau produse petroliere. Scopul acesteia este de a stabili normele care vizează garantarea unui nivel ridicat de siguranță a aprovizionării cu petrol în Comunitate, prin intermediul unor mecanisme viabile și transparente bazate pe solidaritatea între statele membre, menținerea unui nivel minim al stocurilor de țiței și/sau produse petroliere, precum și instituirea mijloacelor procedurale necesare pentru remedierea unei eventuale penurii de amploare, la nivelul Comunității sau a unui stat membru.
