Asociația Româna pentru Energie Eoliană (RWEA) solicită autorităților române un cadru de dezvoltare ambițios și pragmatic, care să maximizeze oportunitățile industriale, comerciale și de dezvoltare socială pe care energia eoliană offshore le-ar putea oferi economiei României.
Potrivit asociației producătorilor de energie eoliană, pentru a deveni realitate, energia eoliană offshore are nevoie de un cadru de reglementare care să definească un plan ambițios de proiecte și un calendar de licitații, precedate de investigarea celor mai avantajoase zone de dezvoltare din punct de vedere al resursei, ceea ce va conduce la prețuri competitive prin minimizarea riscurilor de dezvoltare.
Totodată cadrul de reglementare ar trebui să ofere previzibilitate și stabilitate a veniturilor printr-un mecanism de Contracte pentru Diferență (two-sided CfD), permițând investiții cu un cost al capitalului mai mic, care vor conduce la un cost al energiei mai mic plătit de consumatori.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Nu în ultimul rând, un astfel de cadru ar trebui să încurajeze finanțarea infrastructurii, având in vedere că energia eoliană offshore face parte dintr-o politică energetică și industrială ce trebuie abordată la nivel holistic pentru a crea valoare la nivelul întregii economii. “În acest sens, este esențială dezvoltarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei, evidențierea rolului central al porturilor existente (de exemplu Portul Constanța) și identificarea și încurajarea potențialelor sinergii cu alte sectoare, conform Strategiei pentru Integrarea Sistemelor Energetice, respectiv a Strategiei pentru Hidrogen”, susține RWEA.
Un prim document ce va stabili acest cadru la nivel european este Strategia UE asupra Energiei Regenerabile Offshore, aflat în momentul de față în proces de consultare și care urmează a fi finalizat în această toamnă.
Energia eoliană, atât onshore, cât și offshore, reprezintă unul din fundamentele pe care Europa și statele sale membre vor implementa Green Deal-ul (Pactul Ecologic European), oferind societății, potrivit RWEA,un viitor neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, mai ales că în prezent, procesul de tranziție energetică se suprapune cu planurile de redresare economică post-coronavirus.
Potrivit Comisiei Europene, Europa are nevoie de capacități eoliene offshore între 230 și 450 GW până în 2050, acestea urmând să asigure până la 30% din necesarul de energie electrică la nivel continental. Europa este deja liderul mondial în ceea ce privește tehnologia eoliană offshore, aceasta generând investiții anuale de aproximativ 10 miliarde de Euro în ultima perioadă, mai mult decât în cazul oricărei alte tehnologii regenerabile, creând în același timp zeci de mii de noi locuri de muncă de înaltă specializare, iar o parte din acest potențial tehnic și economic poate fi captat la nivel național.
În timp ce România este liderul Sud-Estului Europei în ceea ce privește dezvoltările onshore până în momentul de față, cu o capacitate instalată de 3 GW, ce urmează a fi dublată în următorii 10 ani conform Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice 2021 – 2030 transmis oficial către Comisia Europeană, există puține informații legate de potențialul offshore al coastei Mării Negre.
RWEA crede că includerea zonei offshore a Mării Negre în Strategia UE pentru Energia Regenerabilă Offshore este primordială pentru dezvoltarea ulterioară a domeniului energiei eoliene offshore la nivel național.
Companiile care vor investi în dezvoltarea și operarea de parcuri eoliene offshore în largul sectorului românesc al Mării Negre pot primi subvenții de până la 25 de euro/MWh peste prețul de piață al energiei electrice, iar dreptul de a iniția și realiza astfel de proiecte va fi obținut de la stat fie prin concesionare, în urma unei proceduri de licitație, fie prin licențiere directă, prevede un proiect de lege privind măsurile necesare pentru realizarea de operațiuni pentru exploatarea energiei eoliene offshore, inițiat de deputatul PSD Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților.
